sâmbătă, 31 octombrie 2009

Pavel catre copiii sai duhovnicesti



Eu nu mai pot sa va-nteleg,
Chiar de va sunt “parinte”,
Caci drumul care l-ati ales,
Nu-i cel al jertfei sfinte.

V-ati departat de adevar,
De har si de iubire,
De drumu-nalt si luminos
Lasat ca mostenire.

Eu semanasem grau frumos,
Ca-n vremile strabune,
Doream ca in hambarul Lui
Doar Domnul sa-l adune.

Muncisem mult, jertfisem tot
Pe campul cu lumina,
Vegheasem nopti intregi la rand
Pazindu-l de neghina.

Nu stiu de ce, acum voi toti
Uitati de-acestea toate
Si cautati alt “drum”, mai bun
Ca cel din Sfanta Carte.

Grijiti, va spun, si cercetati
Cu-atentie Scriptura,
Ca nu Isus Cel Rastignit
E tinta voastra-acuma.

Un alt Isus voi il urmati
Si-o alta ostasie…
Insa cu-acestea, fericit,
N-ajungi in vesnicie…


(1 Corinteni 4:15 ; 2 Corinteni 11:4)


~Abigail, my friend~
 

3 comentarii:

Mariana spunea...

,,Grijiti, va spun, si cercetati
Cu-atentie Scriptura,
Ca nu Isus Cel Rastignit
E tinta voastra-acuma.

Un alt Isus voi il urmati
Si-o alta ostasie…
Insa cu-acestea, fericit,
N-ajungi in vesnicie… "

Cât e de adevărat!!!
...şi El stă trist şi-nsigurat aşteptând oaza noastră de iubire şi ascultare...

Câtă frumuseţe e pe blogul tău! Felicitări din nou!

elena marin-alexe spunea...

O POEZIE IN CARE INFLORESTE CEA MAI RARA FLOARE DE PA PAMANT: ADEVARUL.

samaria_37 spunea...

Cind este prezent adevarul si prietenia intre oamenii atunci este si DOMNUL.
Frumoasa poezie si mai ales adevarata prin cuvintele scrise.