luni, 24 august 2009

Povestea a doua vase


O femeie batrana din China avea doua vase mari, pe care le atarna de cele doua capete ale unui bat si le cara pe dupa gat.

Un vas era crapat, pe cand celalalt era perfect si tot timpul aducea intreaga cantitate de apa. La sfarsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasa, vasul crapat ajungea doar pe jumatate.

Timp de doi ani, asta se intampla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumatate de apa. Bineinteles, vasul bun era mandru de realizarile sale, dar bietul vas crapat ii era atat de rusine cu imperfectiunea sa, se simtea atat de rau ca nu putea face decat jumatate din munca pentru care fusese menit!

Dupa doi ani de asa zisa nereusita, dupa cum credea el, i-a vorbit intr-o zi femeii langa izvor:
"Ma simt atat de rusinat, pentru ca aceasta crapatura face ca apa sa se scurga pe tot drumul pana acasa!"

Batrana a zambit. "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, insa pe cealalta nu? Asta pentru ca am stiut defectul tau si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii si, in fiecare zi, in timp ce ne intoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Daca nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care improspateaza casa."

Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Insa crapaturile si defectele ne fac viata impreuna atat de interesanta si ne rasplatesc atat de mult!

Trebuie sa luam fiecare persoana asa cum este si sa cautam ce este bun in ea.

Crapatura vasului nu inseamna sfarsitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit!

2 comentarii:

Absalon spunea...

Fiecare sint vase de lut.Olarul ne da viata iar vasele au o viata scurta.Tot ce este important ca vasele sa poata duce in ele ce se pune si sa nu fie sparte sau crapate.Asa sint si noi oamenii niste vase.Si noi avem defecte si ,,crapaturi" dar ce conteaza mai mult este sa putem astupa ,,crapatura" si a celor din jurul nostru daca putem sa ii ajutam si pe ei.Intotdeauna sa avem in vasele noastre dragostea,credinta,smerenia,modestia si cel mai importanta sa fim acele vase placute OLARULUI.Sa fiti totii ,,vase" de incredere si ,,tari" atunci cind cineva vrea sa va sparga ,,vasul credintei".

elena marin-alexe spunea...

Minunata povestea vaselor si intelesul ei e si mai minunat.
Ce frumoasa ne-ar fi viata, daca am cauta in cel de langa noi si am pretui 'chiar asa zisele defecte', pe care daca le-am trece cu vederea, sigur am gasi partea pretioasa.....