Iubirea

Ma uitam dupa iubire
Cautand-o in toate colturile vietii.
Unde esti iubire?
Caci vreau sa te-mbratisez.

Mi-am zis: s-o fi ascuns in oameni
Dar m-am uitat in oameni,
Si n-am gasit-o...
Mi-am zis: O fi plecat de la oameni...

Am cautat-o in carti de citit,
Filozofii, astre si imparatii,
Dar iarasi nu era de gasit...
Mi-am zis: nu exista,
Poate s-o fi risipit.

Si totusi se vorbeste de ea ,
E imposibil sa nu fie,
Trebuie sa fie pe-aici
Printre oameni,in istorie ,undeva
Da! trebuie, trebuie sa fie...

Am ajuns intr-o zi pe-un munte
Murdar , obosit si pribeag.
Eram la capatul puterilor,
Si-am privit in sus tremurand

Am simtit in inima suspinul,
Si-am vazut un om lacrimand
Sus pe-o cruce, pironit si zicand:
"S-a ispravit"
Era iubirea cautata de mine.

Era prima data in viata
Cand in ochii aceia cu lacrimi
Am vazut stralucind iubirea...
Dar...cum? iubirea-ntrun om?

M-am uitat mai bine
Si parca nu era om
Ba da , este om
Dar... mai este ceva...
Are privirea de Inger!

El este Isus, Mesia,
Iubirea-steptata de oameni
Dar vai... respinsa ,batuta ,scuipata
Si pusa pe lemn
Pentru noi, intreg pamantul
Da! El este, El Dumnezeu si om
Iubirea plansa si-asteptata de noi.

Acea faptura, venita din cer pentru mine,
S-a coborat de pe cruce si m-a luat in brate,
Si-am plans cu amar, tremurand
La picioarele Lui prabusit.

Si-am inceput sa strig
la margini de drumuri:
"Am gasit iubirea,
Veniti la Isus !"

Dar multi m-au privit
Cu batjocuri si ura,
Iar unii ziceau:
"Ce-i cu El ,e nebun?"

Si-atunci auzii un glas
Din strafund din-auntru,
Ce-mi suna-n ureche si azi:
"Ferice, de cel ce-i nebun pentru Mine
Tu zi-le si rabda"

Caci vine-o zi
Si-aceastai aproape
Cand ce-i ces nebuni pentru mine,
Scalda-se-vor in iubire in veci.

Asculta iubitul meu om:
Iubirea e Una.
Atunci cand pe veci o accepti,
Se revarsa-n pieptu-ti din cer.
Da! El e Iubirea, Isus, Mesia in veci.

~de Simion Ioanas~