A vorbi si a tacea

• Sa vorbesti atunci cand trebuie, este o reusita.
• Sa vorbesti in fata dusmanului, este civism.
• Sa vorbesti in fata unei nedreptati, este curaj.
• Sa vorbesti pentru a corecta, este o datorie.
• Sa taci la timp, este prudenta.
• Sa nu vorbesti despre tine, este o modestie.
• Sa nu spui cuvinte inutile, este o virtute.
• Sa vorbesti pentru a apara, este compasiune.
• Sa vorbesti in fata unei dureri, inseamna a consola.
• Sa vorbesti pentru a-i ajuta pe altii, este mila.
• Sa vorbesti cu sinceritate, este corect.
• Sa taci cand iubirea te acuza, este eroism.
• Sa taci si sa-ti arati iubirea, este dragoste.
• Sa nu spui propriile dureri, este sacrificiu.
• Sa taci in durere, este penitenta.
• Sa vorbesti despre tine, este vanitate.
• Sa vorbesti pentru a restitui bunul renume, este onoare.
• Sa vorbesti spunand barfe, este prostie.
• Sa vorbesti spunand minciuni, tine de constiinta.
• Sa taci ca sa te aperi, este noblete.
• Sa nu vorbesti despre defectele altora, este bunavointa.
• Sa taci cand ar trebui sa vorbesti, este lasitate.
• Sa vorbesti despre defecte, inseamna sa ranesti.
• Sa vorbesti de dragul de a vorbi, este prostie.
• Sa vorbesti de Dumnezeu, inseamna credinta.
• Cel ce vorbeste mult, raneste mult.
• Sa taci la timp este intelepciune.
• Gandeste inainte de a vorbi...sau taci la timp!