joi, 17 decembrie 2009

Logica inutilă


Aşa se întâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?


~Octavian Paler~

3 comentarii:

Tafnat_Paeneah spunea...

atâta orbire e-n mintea fără Isus
căci, nicăieri nu vei fi ajuns!
-e şoapta diabolica ce inspiră
să nu vadă omul pedeapsa divină!
pe nicăieri să cauti adevăr;
şi iadul să primesti cu remuşcări!
-căci ai avut azi harul Lui Isus
dar, nicăieri cu amar te-a răpus!
să ajungi în veşnicie fără Isus!

elena marin-alexe spunea...

Poate ca plecam spre nicaieri, de asta nu sosim...

marius spunea...

Intotdeauna este un inceput si tot timpul este un sfirsit.
Logica omului este prea mica si citeodata ingusta .
De multe ori prin logica noastra ranim pe altii si mai ales ,,ratacim" pe drumul vietii pina cind gasim semnul ,,STOP".
Lasa-l pe DOMNUL sa iti de-a logica lui.
Singura logica care ramine este ca este un DUMNEZEU mare care ne iubeste.