sâmbătă, 26 iunie 2010

În ziua în care m-am iubit cu adevarat...




Am primit pe mail ceva foarte interesant şi adevarat : "În ziua în care m-am iubit cu adevărat" - poem scris de Charlie Chaplin.






... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

”În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înţeles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit.
Și atunci, am putut să mă liniştesc. Astăzi, ştiu că aceasta se numeţte … STIMĂ DE SINE.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniţtea ţi suferinţa mea emoţională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeţte … AUTENTICITATE.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viaţă diferită şi am început să înţeleg că tot ceea ce mi se întâmplă, contribuie la dezvoltarea mea personală.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeste … MATURITATE.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greţeală să forţez o situaţie sau o persoană, cu singurul scop de a obţine ceea ce doresc, ţtiind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiţi şi că nu este momentul …
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … RESPECT.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situaţii, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, raţiunea mea numea asta egoism.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … AMOR PROPRIU.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber ţi am renunţat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place ţi în ritmul meu.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … SIMPLITATE.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înşelat.
Astăzi, am descoperit … MODESTIA.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viaţă. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.
Și aceasta se numeste … PLENITUDINE.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înţeles că raţiunea mă poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte preţios.
Şi toate acestea înseamnă … SĂ ŞTII SĂ TRĂIEŞTI CU ADEVĂRAT.”
 
Nu trebuie sa ne temem de confruntari…


Fericirea este înţelepciunea de a te bucura de tot ceea ce îţi dăruieşte Dumnezeu!


4 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Interesanta achizitia ta de azi draga Octavia. O duminica cu har sa ai! Ye pup!

marius spunea...

Interesanta poezie mai ales ca nu am stiut ca Charlie Chaplin ,s-a ocupat si de asa ceva.Orisicum viata unui om este ca un labirint in care pe unele portiuni din labirint este stinsa lumina ,acolo nu stii cum merge omul ca nu il vezi.

kis spunea...

extraordinar!!
f interesant!

Dulcineia spunea...

CEA MAI FRUMOASA SCRISOARE DE DRAGOSTE!

Fără tine, sunt o primăvară fără verdeaţă, sunt un fluture fără aripi, sunt o floare ce şi-a pierdut parfumul! Întinde-mi iubite mâna şi spune-mi: "Mai există fericire pe lume?" Te întreb, pentrucă fără tine mă risipesc ca un şirag de perle rare scăpat pe o scară, în spirală. Lângă tine sunt calmă ca o icoană, blândă ca briza mării! Eşti soare printre nori, eşti lumina sfîntă ce-mi inundă sufletul, eşti roua dimineţii ce-mi răcoreşte durerea, eşti liniştea nopţii ce-mi străjuieşte visele! Te caut, cum îşi caută mama disperată copilul rătăcit! Mi-e dor de tine! Inima mea te cheamă, unde eşti? Unde ai plecat? Zile, nopţi, săptămâni s-au scurs prin porţile timpului dar tu nu ai venit... Ce aş putea să fac fără tine? Te caut cu ultimele puteri ale suferinţei mele. Am comis o crimă: am îndrăznit să sfidez raţiunea şi să mă las pradă unei iubiri ca un fum. Şi te-am iubit aşa cum o pasăre iubeşte zborul şi libertatea! Tu eşti infinitul meu magic, iar eu în viaţa ta... doar o clipă sau o ploaie de vară ca multe altele. Eu, te-am îmbraţişat cu pasiunea cu care valul îmbrăţişează marea şi ţărmul, iar tu ai rămas indiferent... Ai fost religia mea şi-n fiecare noapte te mângâiam în gândul meu cu ochii minţii până adormeam. Ai fost refugiul meu... În braţele tale am descoperit o lume nouă, am găsit o altă definiţie a fericirii, am învăţat să respir un alt aer. Acum, fără tine toate s-au prabuşit şi amintirile nu fac altceva decât să intensifice durerea pe care o simt aici, adânc înfiptă în fărâmitura de suflet ce mi-a mai rămas. M-am lăsat atrasă de tine într-o dulce rătăcire pe ţărmul fanteziei. Am obosit să te caut cu privirea! Am obosit sperînd... să te găsesc, sau... că mă vei găsi! Vreau să uit de orice căutare şi să nu mai tresar când îţi rostesc numele. Vreau să uit! O să doreşti să te mai caut! O să-ţi fie dor de toate astea! Am adormit plângând. Ce viaţă chinuită a trecut peste mine! Puterea inimii şi a gândului aruncă o punte peste timp. Voi îngropa numele tău în petalele trandafirilor! Mă voi ruga la Dumnezeu să mă preschimbe într-un izvor cu apă lină. Poate într-o zi îţi vei odihni privirea în undele lui. În vis şi-n gând te-am sărutat pe tâmple, pe obraji, pe ochi, ocolind să te sărut pe buze, de teamă să nu te ard din dragoste!

Georgeta NEDELCU - Craiova