CE ESTE IERTAREA DEPLINĂ? (X)

Să ne iertăm pe noi înşine:

Iertarea deplină, deci, înseamnă să-i ierţi pe oameni – deplin – şi de asemenea să-L ierţi pe Dumnezeu. Dar aceasta trebuie să includă şi iertarea deplină a noastră înşine.

 Nu există bucurie statornică în iertare dacă aceasta nu include iertarea de sine.

O plângere frecventă pe care orice conducător de biserică o aude este aceasta: „Ştiu că Dumnezeu mă iartă, dar eu pur şi simplu nu mă pot ierta pe mine însumi“. Nu poate fi vorba de iertare deplină, dacă Îl iertăm pe Dumnezeu şi pe cei care ne-au rănit, dar nu suntem capabili să ne iertăm pe noi înşine. Este la fel de rău ca atunci când nu-i iertăm pe alţii, pentru că Dumnezeu ne iubeşte la fel de mult ca şi pe ceilalţi; va fi la fel de nefericit când nu ne iertăm pe noi înşine ca atunci când avem pică pe alţii. Spus simplu, noi contăm pentru Dumnezeu. El vrea ca vieţile noastre să fie pline de bucurie. El nu doar că vrea să ne iertăm pe noi înşine, dar vrea s-o facem urgent.
Iertarea deplină aduce atâta bucurie şi satisfacţie că aproape sunt tentat s-o numesc o lucrare egoistă. Aşa cum am văzut, cercetările care se fac astăzi au ajuns deja la concluzia că cel dintâi care trăieşte bucuria iertării este cel care iartă.
Mă rog ca ce am scris şi ce urmează să vă provoace şi să vă motiveze să-i iertaţi pe cei care v-au rănit, să-L iertaţi pe Dumnezeu care a lăsat să se întâmple şi să vă iertaţi pe voi înşivă – deplin.

~ R. T. Kendall~