John C. Maxwell - Promisiuni zilnice pentru lideri (3)

John C. Maxwell - Promisiuni zilnice pentru lideri (2)

John C. Maxwell - Promisiuni zilnice pentru lideri (1)

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (26)

Solutii

Ce putem noi face pentru ca sa învingem problema lipsei noastre de rugaciune?
Eu am cateva sugestii practice. In privinta timpului, trebuie sa ne disciplinam singuri si sa ne facem timp pentru rugaciune. Adevarul este ca nu vei gasi niciodata timp ca sa te rogi. De aceea, tu trebuie sa-ti faci timp pentru aceasta.

Viata este alcatuita din prioritati. Iar devreme ce niciodata nu poti face tot ceea ce vrei sa faci, trebuie ca întotdeauna sa sacrifici lucrurile mai putin importante pentru cele mai importante. Un om întelept îsi exploateaza timpul sau si îsi mentine prioritatile în perspectiva cuvenita.

Rugaciunea este cea mai importanta activitate în care te poti angaja vreodata. Ea ar trebui sa se afle în capul listei tale de lucruri pe care sa le faci. Trebuie sa-ti faci timp pentru rugaciune chiar daca ar fi sa sari peste ora mesei sau de citire a ziarului de seara!

In al doilea rand, gaseste un loc care sa fie linistit. S-ar putea sa solicite ceva efort ca sa reusesti, însa merita. De multe ori ies la o plimbare sau plec undeva cu masina doar pentru a fi singur cu Domnul. De asemenea, ma trezesc mult mai devreme decat restul familiei mele. Rugaciunea mi se pare mult mai importanta decat somnul, iar telefonul suna foarte rar devreme dimineata.

Pentru a-mi împiedica mintea sa aiureze, cateodata dau glas rugaciunilor mele.
Este adevarat ca Dumnezeu stie ce este în inima mea, dar atunci cand încerc sa ma rog din inima adeseori mintea-mi rataceste. Ma gandesc pentru o clipa spunand, "Doamne, ai grija de asta sau de cealalta. Iti multumesc pentru lucrul acesta..." si foarte în curand ajung iarasi la surfing! Dar atunci cand dau glas rugaciunii mele, trebuie sa ma gandesc la ceea ce spun. Lucrul acesta ma face sa ma concentrez asupra conversatiei mele cu Domnul.

Am descoperit ca mi-este de cel mai mare ajutor pentru mine sa ma rog sezand pe un scaun. In cazul acesta nici macar nu-mi închid ochii fiindca poate fi periculos!

Ca si copil mi s-a spus întotdeauna ca daca nu-mi închideam ochii, Domnul nu ma asculta. Odata un pastor povestea ca la liceu pe vremea cand juca basket, echipa lui a hotarat sa se roage înainte de meci. Atunci unul din baieti a spus: "Bun, sa va închideti toata lumea ochii sau vom pierde". El însa a aruncat o privire ca sa vada daca cu totii si-au închis ochii si... au pierdut meciul. Din cauza meciului acela tanarul s-a simtit vinovat timp de ani de zile!

Cu toate acestea, în Scriptura ne este spus sa ne rugam fara încetare (1 Tes.5:17), fapt care fara îndoiala indica ca rugaciunea nu este o pozitie a trupului. Daca trebuie sa îngenunchiez pentru a ma ruga, rugaciune fara încetare ar însemna ca niciodata sa nu ma mai ridic în picioare. In acelasi fel, Dumnezeu nu asteapta ca noi sa ne rugam întotdeauna cu ochii închisi, fiindca rugaciunea fara încetare, rugaciunea necurmata, ar însemna ca niciodata sa nu-mi mai deschid ochii! Fie ca ochii îmi sunt închisi sau deschisi, oricum Dumnezeu asculta rugaciunile mele.

Pentru toropeala sau somnolenta am gasit o buna solutie: a umbla. Cand umblu nu pot sa adorm. Cateodata chiar umblu încoace si-n colo prin încapere. Alteori ies la o plimbare în curte sau pe camp si acolo îi vorbesc lui Dumnezeu. Unele dintre cele mai fructuoase si binecuvantate momente de rugaciune le-am avut în timpul unor plimbari. Atunci cand ma rog îi vorbesc lui Dumnezeu la fel cum îi vorbesc celui mai apropiat prieten al meu. Nu folosesc nici un fel de tonuri extravagante sau fanteziste, nici nu o iau razna si tip. Dumnezeu ma cunoaste asa cum sunt în realitate. Nu am nevoie de un "ton la rugaciune", ci îi vorbesc într-un fel foarte realist, normal. Ii spun Lui toate problemele mele, toate îndoielile mele si îi pun toate întrebarile. Incerc sa fiu cat de onest pot cu El. Si as face bine sa o fac fiindca El stie daca nu sunt asa! Daca încerc sa divaghez cu privire la ceva, singurul care este pacalit sunt eu. Dumnezeu nu poate fi pacalit.

S-ar putea sa-i spun, "Doamne, Tu stii ca într-adevar nu am aceea dragoste profunda pentru individul acesta, pe care ar trebui sa o am". Prostii! Mai bine i-as spune adevarul. "Doamne, îl urasc. Nu pot sa-l înghit. Imi vine sa-i trag un pumn în nas de fiecare data cand îl vad!" Fii onest, apoi pocaieste-te!

De asemenea, îi vorbesc lui Dumnezeu într-o maniera conversationala. Aceasta înseamna ca totodata trebuie si sa ascult. Fiindca la urma urmei, Dumnezeu mai vrea si sa-mi raspunda. Este o asemenea bucurie si binecuvantare atunci cand am parte de aceasta comuniune si partasie cu Cel care m-a creat.

Fie ca Dumnezeu sa ne ierte pacatul lipsei noastre de rugaciune. Fie ca Dumnezeu sa ne ajute sa ne rugam fierbinte, cu ardoare. Si fie ca sa vedem împlinita minunata lucrare a lui Dumnezeu din aceasta lume disperata, prin daruirea si angajarea noastra în rugaciune.

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (25)

Cauze ale lipsei de rugaciune

Daca v-ati analiza singuri veti descoperi o varietate de motive care sa explice lipsa de rugaciune din viata dumneavoastra. Prima cauza este lipsa de timp.
In aceasta societate noi ne-am permis sa devenim mai ocupati decat Dumnezeu a intentionat la început. Atunci cand Domnul a creat trupurile noastre El a intentionat ca omul sa traiasca într-un ritm mult mai usor si mai relaxat decat cel în care noi traim astazi. In zilele noastre, stilul nostru de viata si societatea noastra fac sa fie dificil sa gasesti timp pentru a fi singur cu Domnul.


De asemenea, este extrem de dificil sa gasesti un loc linistit si netulburat pentru a te ruga si pentru a fi singur cu Domnul. Aceasta lume devine tot mai congestionata si mai aglomerata, iar Satana face tot ce poate pentru a întrerupe fiecare clipa de liniste pe care o puteti petrece cu Dumnezeu.


Spre exemplu, s-ar putea sa treaca o saptamana fara ca telefonul sa sune odata. Dar daca începi sa te simti singur si vrei ca telefonul sa sune, îngenunchiaza numai si roaga-te. S-ar putea sa fie o greseala, însa poti fi sigur ca telefonul va suna, ca cineva va fi la usa de la intrare sau ca unul din copii va veni în casa plîngand. Foarte multe întreruperi sau deranjamente fac astfel sa fie foarte dificil sa te rogi.


O alta piedica pusa rugaciunii este tendinta de a-ti lasa mintea sa aiureze. Incepi sa te rogi pentru anumite lucruri si în scurt timp mintea te-a dus la surfing, la valurile minunate, iar dupa aceea ceea ce vezi pare a fi o frumoasa..., hopa, "Imi pare rau, Doamne!" In felul acesta mintea ta a plecat într-o scurta calatorie laturalnica.


O alta problema care cauzeaza o lipsa de rugaciune este toropeala. Traim cea mai mare parte a timpului sub o asemenea presiune încat orice clipa libera devine un prilej de odihna. De exemplu, daca îngenunchiezi la marginea patului tau si-ti pui capul în maini începand sa te rogi, ei bine, aceasta este o foarte buna pozitie pentru a adormi! Curand vei atipi tocmai în mijlocul unei rugaciuni. Dupa o vreme însa, încep sa te doara genunchi si sa-ti amorteasca picioarele si te vei trezi dandu-ti seama brusc ca, "am adormit la datorie!"
Este chiar mai rau atunci cînd hotarasti sa te întinzi în pat, si sa te rogi cu capul pe perna.
Acum, eu nu descurajez în întregime lucrul acesta. Eu unul în fiecare seara adorm vorbindu-i Domnului, caci îmi face placere sa ma împartasesc cu Domnul pana ce adrom.


Insa este necesar ca sa avem un timp de rugaciune care este mult mai activ si mai alert.


... continuare maine :D

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (24)

PĂCATUL LIPSEI DE RUGĂCIUNE

În umblarea voastră cu Domnul, Dumnezeu vă va înalţa la cel mai înalt nivel îi veti îngădui, iar la acel nivel El va face pentru voi tot ce-i stă în puteri. Insa, din nefericire, limităm de atât de multe ori ceea ce Dumnezeu vrea sa facă în vieţile noastre prin a insista să o facă în felul nostru în loc de a ceda felului Său de a lucra. Dumnezeu ar face pentru noi mult mai mult, însă adeseori suntem prea ocupaţi insistând cu, "în felul acesta vreau sa lucrezi, Doamne!" Impunându-mi felul meu mă lipsesc de lucrul perfect pe care Dumnezeu îl vrea pentru mine, alegând în schimb ceva ce este mai puţin perfect sau chiar ceva imperfect. Astfel lucrarea Lui în viaţa mea este limitată de către respingerea de către mine a felului Său divin de a lucra.
 
Asa s-a întâmplat cu Israelul. Israelul a fost odata o naţiune guvernată numai de către Dumnezeu. Dar a venit în istoria Israelului momentul în care poporul nu a mai dorit deloc ca Dumnezeu să stapâneasca asupra lui. Au cerut să aibe un rege ca şi toate celelalte naţiuni. În clipa în care au trecut de la teocraţie la monarhie a avut loc un dezastru naţional.
Dumnezeu a acceptat cererile poporului şi i-a poruncit lui Samuel să-l unga pe Saul ca rege. Dumnezeu nu i-a nimicit pe Israeliţi spunând, "M-am saturat de voi!", căci erau încă poporul Lui. În aceste condiţii El a facut tot ceea ce a putut...apoi a rînduit un rege pentru Israel.
Cu toate acestea, Dumnezeu a dorit ca ei să ştie ca a fost supărat de decizia lor. Prin Samuel le-a spus că va trimite ploaie şi tunete asupra grânelor lor. Când ploaia a venit poporul a devenit foarte temător şi i-au zis lui Samuel, profetul lor că, "am pacatuit! Roaga-te lui Dumnezeu ca sa nu murim, fiindca la toate pacatele noastre l-am mai adăugat şi pe acela de a cere un rege".
Samuel a raspuns: "Nu vă temeti. Chiar daca aţi păcătuit încă sunteti poporul lui Dumnezeu. El v-a ales din pricina numelui Său". Dupa aceea a rostit aceste uluitoare cuvinte: "În ce mă priveste pe mine, să mă ferească Dumnezeu să pacatuiesc împotriva Domnului prin a înceta să mă mai rog pentru voi" (1 Sam.12:16-23).
 
In conformitate cu acest pasaj a nu te ruga este de fapt, un pacat. Iar noi suntem
atât de vinovaţi de acest păcat al lipsei de rugaciune! Gânditi-va cât de jignitor i se pare lui Dumnezeu când nu va rugaţi.
Dumnezeu este Creatorul universului: "Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El" (Ioan 1:3). Cel care a creat acest vast univers v-a oferit invitaţia de a veni şi de a-i vorbi şi de a avea părtăşie cu El. El v-a invitat să pătrundeţi în prezenţa Lui şi să-i împartăşiţi orice probleme sau nevoi puteţi avea. Şi totuşi de atât de multe ori noi ignoram această invitaţie.

Închipuiţi-vă că posta de mâine vă va aduce o scrisoare sigilată cu pecetea multicoloră a Preşedintelui Statelor Unite. Deschizând scrisoarea daţi peste o invitaţie oficială la Casa Alba, invitaţie care vă mai informează ca toate cheltuielile au fost acoperite. Ce veti face? O veti arunca-o deoparte? Nu. Fiindca indiferent ca sunteti de acord cu el sau nu, Preşedintele este o persoana importantă. Atunci nu veţi raspunde invitatiei? Ba o veti face-o. La urma urmei chiar dacă mama-soacră v-ar fi invitat să o vizitati i-ati fi raspuns invitatiei!
Daca raspundeti cu bunavoinţă la invitaţia unui om, atunci gândiţi-vă la jignirea care este adusă, când Dumnezeu cel care v-a invitat să veniti şi să aveţi partaşie cu El, este refuzat.
La asta s-ar putea sa raspundeti cu, "pur si simplu nu am timp sa ma rog". Dar, aveti timp ca să priviţi la televizor? Avem timp să facem lucrurile pe care într-adevar dorim sa le facem. De aceea, lui Dumnezeu îi ramâne să presupună ca nu dorim cu adevarat să avem partaşie cu El. Iar aceasta este o presupunere corecta.
 
Firea noastra pamânteasca respinge rugaciunea fiindca ea este un exerciţiu al spiritului. De aceea obosesc atât de repede în clipa când încerc să mă rog si îi spun, "Doamne, sunt prea somnoros". Firea mea se răzvrăteşte împotriva exerciţiului spiritual al rugaciunii.
Duhul si firea întotdeauna se razboiesc între ele. Ori de câte ori îmi încep exercitiul spiritual, firea mea se razvrateste împotriva lui. Atunci gasesc orice scuza posibila: "Sunt prea suparat ca să mă rog" sau "sunt prea slab ca să mă rog".
De fapt, lipsa de rugaciune împiedica lucrarea lui Dumnezeu. Poate va întrebati, "Nu este Dumnezeu suveran? Nu poate oare sa faca ceea ce vrea? Nu stapâneste El asupra întregului univers? Nu vor fi oare duse la îndeplinire planurile Sale? Atunci, cum poate lipsa de rugaciune sa împiedice lucrarea lui Dumnezeu?"
Este adevarat ca Dumnezeu este suveran. Dar este de asemenea adevarat ca Dumnezeu ne-a creat pe fiecare din noi cu o vointa libera. Avem capacitatea de a alege şi de a actiona nestânjeniti, iar Dumnezeu respecta aceasta. Niciodata nu-si va impune vointa Lui si nici dorintele Sale în vietile voastre. V-a dăruit puterea de a alege şi respectă alegerea voastra.
Dumnezeu a rânduit ca lucrarea Lui pe pamânt sa fie desfasurata sau înaintata prin rugaciune si prin acordul care-l rostim împreuna în rugaciune.
 
In Psalmi se spune ca natiunea Israelită "l-a întarâtat (în engleza este spus, limitat sau marginit, n.tr.) pe Sfântul lui Israel" (Psalmul 78:41). Astfel un Dumnezeu nelimitat a fost limitat de catre necredinta omului. Ce va împiedica sa va rugati? Necredinta. Astfel puteti efectiv sa limitati lucrarea pe care Dumnezeu vrea sa o faca, prin necredinta pe care o aveti.
Isus a spus ca, "Nu voi m-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roada, şi roada voastra să ramâna, pentru ca orice veti cere de la Tatal, în Numele Meu, sa va dea" (Ioan 15:16). Dumnezeu doreste sa va dea multe lucruri, însa El nu vi le va da până ce nu vă veţi ruga. Prin rugaciune de fapt voi îi îngaduiţi lui Dumnezeu sa faca lucrurile pe care doreste sa le faca. Eu cred ca datorita lipsei noastre de rugaciune noi am vazut numai o mica farâma din ceea ce Dumnezeu a dorit sa faca.
 
Dumnezeu ne porunceşte să ne rugăm. De aceea, a nu te ruga înseamnă un act de nesupunere împotriva lui Dumnezeu. Biblia spune sa va "rugati fara încetare" (1 Tes.5:17), si ca "trebuie sa va rugati necurmat, si sa nu va lasati" (Luca 18:1). Lipsa rugaciunii este un pacat fiindca ma nesupun unei porunci exprese a lui Dumnezeu.
De asemenea, noi trebuie sa ne rugam unii pentru altii. Este un pacat daca eu, ca si pastor, nu ma rog pentru turma mea. Scriptura spune, "rugati-va unii pentru altii" (Iacov 5:16) şi "purtati-va sarcinile unii altora, si veti împlini astfel legea lui Hristos" (Galateni 6:2).
 
Câteodata noi ne putem ruga pentru o anume problema din viaţa unui alt om. Atunci când problema nu se rezolva imediat ne descurajam atât de mult încât decidem sa renunţăm complet sa ne mai rugam pentru acel om. Si ne suparam asa de mult din cauza greşelilor altor oameni chiar daca s-ar putea ca noi sa avem în viata noastra aceleaşi greşeli. Pacatele noastre par întotdeauna oribile atunci cînd altcineva le săvârşeşte!
Samuel s-a rugat ca Dumnezeu să facă poporul să se razgândeasca şi să nu mai insiste să aibe un împarat. Samuel a dorit ca Dumnezeu sa împaratească şi să conducă naţiunea. Dar dupa toate rugaciunile lui, copiii lui Israel înca au insistat dupa un împarat. Foarte usor Samuel putea sa se simta dezgustat si sa spuna: "Nu mă voi mai ruga deloc pentru acest popor încapatânat şi potrivnic! Vor primi ceea ce au cerut. Sa sufere consecintele". Dar nu a facut-o, ci le-a spus: "Sa fereasca Dumnezeu sa pacatuiesc împotriva Domnului prin a înceta sa ma rog pentru voi".

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (23)

Un om al rugăciunii

Ce anume face pe cineva sa fie un om al rugăciunii? Intâi, acesta se roaga pentru orice lucru, pentru lucruri mici cât şi pentru lucruri mari. Noi adeseori şovăim să ne rugăm pentru lucruri mici fiindcă ne este teama să nu-l deranjam pe Dumnezeu cu banalităţi. Cred ca El este atât de ocupat în a dirija treburile universului încât nu trebuie să mă mai ajute şi pe mine în domeniile neînsemnate ale vieţii mele. Dar Isus a spus ca Tatal nostru ceresc este conştient de orice vrabie care cade la pamânt. Cu atât mai mult este El conştient de fiecare nevoie a noastra (Luca 12:6-7).

De asemenea, Biblia porunceste că, "în orice lucru, prin rugăciuni şi cereri, aduceţi cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu" (Filip.4:6). Dacă iubeşti cu adevarat pe cineva, nu conteaza cât de des te suna la telefon sau de ce te sună, fiindca vei fi bucuros sa ai veşti de la aceea persoană. Dumnezeu te iubeste atât de mult încât Lui nu-i pasă de cât de banală este nevoia ta. Pur si simplu îi face plăcere să audă de la tine.
Isus a spus ca "oamenii trebuie sa se roage necurmat, si sa nu se lase" (Luca 18:1).
De ce atunci atât de multi se descurajează şi nu se roagă niciodată? Îi aud pe mulţi spunând ca, "nu stiu ce voi face! Nu stiu la cine sa merg". Acestia sunt cei ce se lasa. Dar învaţaţi despre harul lui Dumnezeu prin rugăciune. Deprindeţi-va sa-i încredinţaţi lui Dumnezeu orice situaţie pentru ca viaţa dumneavoastră să fie întarită de mâna Lui care va sta deasupra.
Ca rezultat al strânsei partăşii a lui Neemia cu Dumnezeu, zidurile cetăţii au fost reconstruite în 52 de zile, pe când alţii au încercat timp de 100 de ani sa reconstruiasca aceleasi ziduri! Şi nu numai atât dar a si avut loc o trezire spirituala în popor. În timp ce făceau lucrarea fizică a lui Dumnezeu, Neemia şi oamenii lui au facut de asemenea si o lucrare spirituală. Israelitii au devenit atât de entuziasmaţi că zidurile lor au fost reconstruite şi că puteau din nou sa locuiască linistiti în Ierusalim încât s-au adunat laolalta pentru a se închina Domnului. În templu, carturarul Ezra, a scos Legea lui Dumnezeu si a citit-o poporului. Lucrul acesta a fost însoţit de pocainţă si de lacrimi înaintea lui Dumnezeu. Inimile poporului s-au întors către Domnul (Neemia, capitolele 8 şi 9).
Un singur om care traieşte în rugăciune şi părtăşie cu Dumnezeu poate avea rezultate incredibile!
Privind astazi în jurul meu, îmi dau seama ca trăim într-o lume aflata în nevoie.
Noi avem nevoie de oameni care să trăiască în părtăşie cu Dumnezeu, oameni care cunosc puterea lui Dumnezeu si care sunt doritori sa se roage ca lucrarea lui Dumnezeu să fie îndeplinită. 

De ce nu, de dragul acestei lumi nenorocite şi pierdute, n-ai fi tu acel om al rugăciunii?

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (22)

Rugaciunea în actiune:

Neemia a fost un om al rugaciunii. Cand Hanani si ceilalti calatori sau întors de la Ierusalim, Neemia i-a întrebat de orasul îndragit de el. Hanani i-a povestit de starea proasta a lucrurilor din Ierusalim. "Zidurile sunt daramate. Oamenii sunt demoralizati. Abia mai supravietuiesc. Sunt o prada usoara pentru toti inamicii lor. Nu au nici un fel de aparare. Cetatea este distrusa!"Atunci cand Neemia a auzit de starea Ierusalimului, orasul sfant al lui Dumnezeu, a plans înaintea Domnului. Dupa aceea, Neemia a postit, s-a rugat si si-a marturisit lui Dumnezeu pacatele lui si ale poporului. De asemenea a recunoscut dreptatea judecatii lui Dumnezeu împotriva Ierusalimului. El a spus: "Doamne, Tu ai spus prin gura lui Moise ca daca ne îndepartam de la Tine, Tu îti vei întoarce spatele la noi si ne vei face sa ne temem de dusmanii nostri si ca ne vei împrastia printre popoare. Dar, Doamne, de asemenea Tu ai spus ca daca ne vom întoarce la Tine si daca vom cauta fata Ta si te vom chema, Tu ne vei asculta, ne vei aduna iarasi si ne vei rezidi tara" (Neemia 1:1-11, din engl.).

Dorinta inimii lui Neemia a fost de a reface si reconstrui cetatea Ierusalimului. Biblia ne arata cum Dumnezeu a înlesnit ca rugaciunea lui Neemia sa fie ascultata. Neemia a fost paharnicul regelui Persiei din Susa. Aceasta pozitie importanta îi prilejuia un contact zilnic cu regele. Intr-o zi cand ducea paharul regelui, regele l-a întrebat: "Neemia, de ce pari astazi atat de trist? Niciodata nu te-am vazut asa de întunecat la fata". Neemia a raspuns: "Tocmai am primit vestea despre Ierusalim. Este devastat iar poporul este demoralizat. Cum as putea fi fericit cand cetatea pe care o iubesc este atît de pustiita?"

Atunci regele a spus: " Ce ai dori ca eu sa fac?" Neemia ne spune ca, "m-am rugat Dumnezeului cerurilor, si am raspuns împaratului..." Atunci cand împaratul a spus, "Ce as putea sa fac pentru tine?", Neemia sa rugat, "Doamne, ajutor! Repede! Ce sa spun?" (Neem.2:1-4)

Intai Neemia s-a rugat, iar dupa aceea a actionat. Aceasta este ordinea corecta: rugaciune, dupa aceea actiune. Inutil sa o mai spunem, dar daca întotdeauna ne-am fi rugat înainte de a fi actionat, ne-am fi comportat diferit în multe cazuri. Nu am fi fost atat de predispusi sa actionam în pripa sau nesabuit. Biblia promite ca daca, "îl recunosti în toate caile tale, El îti va netezi (sau, îti va directiona) toate cararile tale" (Prov.3:6).

Rugaciunea a fost o parte atat de importanta a vietii lui Neemia încat ea a fost simultanacu toate actiunile sale (sau, i-a însotit toate actiunile sale, n.tr.).

Raspunsul lui Neemia la întrebarea împaratului a fost de a cere permisiunea de areconstrui zidurile Ierusalimului. Imparatul a raspuns cererii lui Neemia si l-a trimis împreuna cu o ceata de oameni la Ierusalim.

In timp ce Neemia împreuna cu oamenii lui reconstruiau zidul, dusmanii lor i-auînconjurat si au încercat sa-i înfranga pe Israeliti prin a-i ridiculiza si prin a batjocori constructia zidului. De multe ori Satana obisnuieste sa ridiculizeze pentru a te descuraja în lucrarea lui Dumnezeu. El îti spune ceva de felul, "Cine te crezi ca esti? Billy Graham? Esti pornit sa salvezi lumea?" Ridicolul sau batjocura este una din principalele unelte pe care vrajmasul obisnuieste sa le foloseasca pentru a zadarnici eforturile tale în slujba lui Dumnezeu. Si este o puternica unealta. Niciunuia dintre noi nu-i place sa fie ridiculizat, luat peste picior si prea de multe ori acest truc stopeaza misiunea pentru Dumnezeu a unui om.

Insa Neemia a facut lucrul potrivit. In loc de a se lupta el însusi cu inamicul si înloc de a raspunde batjocurii, el s-a rugat: "Doamne, i-ai auzit. Ingrijeste-Te de ei. Distruge-i. Du-i în robie" (Neem.4:1-5, parafrazat). Nu raspundeti ridiculizarii prin a contraataca, prin a replica. Este mult mai bine sa o încredintati Domnului si sa-l lasati pe El sa va fie apararea. Neîndoielnic ca în El veti fi puternici.

Cand vrajmasii lor si-au dat seama ca folosind batjocura nu au putut descurajareconstruirea zidului, si-au planuit sa atace si sa-l darîme în timpul noptii. Neemia a auzit de conspiratie si a replicat cu: "Ne-am rugat Dumnezeului nostru, si am pus o straja zi si noapte" (Neem.4:9).

Faptul acesta scoate în evidenta un lucru important. Rugaciunea nu ar trebuiniciodata sa fie o scuza pentru trandavie sau pentru o actiune nesabuita. Dumnezeu v-a dat un bun simt si asteapta ca sa vi-l folositi. Daca esti amenintat de catre un dusman, roaga-te întai, dar dupa aceea i-ati masurile defensive necesare. Actiunea care urmeaza rugaciunii nu înseamna o lipsa de credinta.

Fii practic. Daca îi ceri lui Dumnezeu sa-ti vindece vederea ta slabita, nu-ti lepadaochelarii pana ce oftalmologul nu are ocazia sa te consulte si sa spuna ca ai fost vindecat.

Rugaciunea nu ar trebui sa te duca la inconstienta sau la o renuntare nesabuita ci se presupune sa creeze în tine perseverenta. De fapt, rugaciunea te va conduce mai adesea în activitate decat în inactivitate. Roaga-te întai, iar dupa aceea adopta actiunea.

Unii oameni sunt foarte lenesi si cred ca Dumnezeu va face toata treaba în locullor. Ii întrebi despre ceva iar ei folosesc scuza ca, "pur si simplu las lucrul acela în mainile Domnului". Dar nu este asa, ci Domnul asteapta ca si voi sa actionati!

De exemplu, daca ai nevoie de un loc de munca, cere-i lui Dumnezeu sa-ti gaseasca unul. Dupa aceea, du-te si plaseaza-ti formularele în orice loc cu putinta. Dupa asta ai încredere ca Domnul va deschide usa pentru locul de munca pe care El doreste ca tu sa-l ai. Nu sta într-un loc si-ti spune: "O.K., Doamne, gaseste-mi locul meu de munca".

Nu spui asa ceva si atunci cand vrei sa mananci. Nu stai întins în pat si spui: "Doamne,daca vrei ca sa mananc astazi, lasa mancarea sa cada în gura mea". Daca cu privire la acest lucru nu esti pasiv, atunci nu ar trebui sa fi nici cu privire la alte domenii din viata ta.

"Ne-am rugat Dumnezeului nostru", a spus Neemia si " am pus o straja împotriva vrajmasului". Israelitii au construit zidul avand într-o mana mistria si sabia în cealalalta. Dusmanii lor i-au vazut ca erau înarmati si pregatiti si astfel nu i-au atacat. In loc au pus la punct alte cai de distrugere a Ierusalimului.

Neemia stiind ca vrajmasul încerca sa-l slabeasca pe el si sa-i descurajeze pe oamenii sai, s-a rugat: "Acum, Dumnezeule, întareste-ma!" (Neem.6:9) Ca rezultat, Neemia un om al rugaciunii a fost atat un om puternic cat si un om de actiune.

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (21)

PUTERE IN RUGACIUNE:

Puterea unui credincios este întotdeauna înrudita cu credinta lui în Dumnezeu. Isus a spus ca, "despartiti de Mine (fara Mine, engl.) nu puteti face nimic" (Ioan 15:5).
Din nefericire, nu întotdeauna cred lucrul acesta. De fapt, adesea se pare ca cred tocmai opusul. Insist cu încapatanare ca trebuie sa existe ceva bun pe care sa-l fac despartit de Isus. Intotdeauna caut în mine însumi o însusire recompensatoare sau vreo trasatura pentru care Dumnezeu sa ma iubeasca, fiindca se pare ca sunt incurabil de neprihanit de sine. "E-n regula, Doamne, o sa fac eu asta. Tu nu trebuie sa ma ajuti de data asta". Dupa aceea, cînd gresesc Isus îmi reaminteste ca "fara El, nu pot sa fac nimic".
Am dovedit adevarul acestei afirmatii de nenumarate ori în viata mea. Independent de Hristos, nu pot sa fac nimic, fiindca sînt slab si neajutorat. De partea cealalta, am descoperit un alt adevar minunat, unul pe care Pavel de asemenea l-a descoperit: "Pot totul în Hristos, care ma întareste" (Filip.4:13). Despartit de El sunt total neajutorat si nu am nici o putere. Prin Hristos am puterea sa fac fata oricarei situatii si sa biruiesc orice dificultate. In mine însumi sunt slab, dar în El sunt puternic.
Unii oameni sunt puternici în ei însisi. Se încred în propriile lor aptitudini iar dupa aceea se desfata în independenta si puterea lor. Totusi nu conteaza cat de puternic se crede cineva fiindca va veni o zi în care îsi va epuiza toate resursele proprii si în final va marturisi ca, "Nu pot s-o fac! Nu pot sa mai continui!"
Atunci cand omul care a învatat sa se încreada doar în el însusi ajunge la aceea zi a socotelii, aceea va fi o dezastruoasa si tragica zi. Dar pentru omul care a învatat sa se încreada în Domnul, aceea zi nu va mai diferita de altele, fiindca el s-a deprins sa-i dea Domnului fiecare zi. Omul încapatanat care se bizuie pe sine si pe propriile puteri va cadea în cele din urma. Insa omul care a învatat sa se încreada în Domnul pentru puterea lui, nu va cadea niciodata. Atata vreme cît depind de mine si de propriile mele resurse trebuie sa recunosc limitele omenesti. Dar daca ma încred în Dumnezeu si în resursele Lui, atunci am infinitele Sale capacitati la dispozitia mea.
Nu pot niciodata face fata unei situatii care sa fie prea mare pentru Dumnezeu si pentru mine. Nu exista nici un obstacol atît de mare încat Dumnezeu sa nu-l poata birui pentru mine. Nu exista nici un vrajmas atat de puternic încat împreuna cu Dumnezeu sa nu-l pot învinge. In orice multime de oameni, eu avandu-l pe Dumnezeu alaturi reprezint majoritatea! Daca Dumnezeu este pentru mine, cine poate fi împotriva mea? (Rom.8:31).
Invata sa depinzi de Dumnezeu pentru resursele si puterea ta.
Dumnezeu este sursa noastra de putere, însa rugaciunea este canalul prin care El ne da puterea Lui.

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~  

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (20)

Intelepciunea lui Dumnezeu:

De asemenea, este important ca atunci cand va rugati sa va dati seama de masura întelepciunii lui Dumnezeu. Dumnezeu stie totul despre viata ta. Cunoaste problemele prin care treci, situatiile cu care te confrunti si problemele pe care le ai. De fapt de mii de ani în urma Dumnezeu a cunoscut problemele cu care tu te confrunti astazi. De asemenea, El a stiut raspunsul pe care ti-l va oferi. Dumnezeu nu este luat prin surprindere. Nu sufera paguba din cauza unui raspuns la problemele tale.
Dumnezeu stapaneste întreaga situatie. Actiunile Satanei nu diminueaza controlul lui Dumnezeu caci Satana nu poate face mai mult decat Dumnezeu îi îngaduie sa faca. Dumnezeu îi stabileste vrajmasului granitele si spune, "poti sa te misti în cutia asta însa nu poti sa iesi din ea". Astfel toate lucrurile se petrec în taramul prescris de Dumnezeu.

Atunci cand va rugati, amintiti-va ca nimic nu-i poate scapa din mana. Dumnezeu detine controlul asupra lucrurilor si toate se afla într-o perfecta potrivire în timp. Odata ce sunt privite în aceasta perspectiva si realizati cui va rugati, cat de mare este Dumnezeu, cat de întelept si cat de desavarsit stapaneste/controleaza toate lucrurile, cererile voastre nu vor parea atat de imposibile. "O Doamne Dumnezeule, Tu ai creat cerurile, pamantul, marea si tot ce este în ele. Tu ai totul în control.Tu ai scris despre starea de astazi a lumii cu mii de ani în urma. Totul se desfasoara ca la carte, asa cum Tu ai prezis si dupa sfatul Tau. O Doamne, Tu stii ca ma doare degetul de la picior. Te rog, înlatura-mi durerea!" Daca Dumnezeu a creat universul, cat de greu îi poate fi ca sa se îngrijeasca de aceasta mica suparare? Cu cat este mai mare conceptul nostru despre Dumnezeu cu atat mai putin suparatoare problemele noastre par . Totusi de cele mai multe ori ne izbim de probleme tocmai atunci cînd ne rugam. "O Dumnezeule! Lucrul acesta este atît de mare! Este atat de îngrozitor!" Panicam fiindca muntele pare atat de înalt. Insa Dumnezeu a creat muntele Everest si tot El poate sa-l mute într-o alta parte a universului daca doreste s-o faca! Isus a spus ca "daca ati avea credinta cat un graunte de mustar, ati zice muntelui acestuia: 'Muta-te de aici colo", si s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinta" (Mat.17:20).
Ca de mare este acel munte cu care aveti de-a face? "Nu stiu cum o sa pot sa-mi platesc datoriile saptamana viitoare! De unde o sa fac rost de bani?" Dar de unde a aparut totusi, tot aurul? Dumnezeu l-a creat. Nu e mare lucru ca Dumnezeu sa-ti împlineasca nevoile tale. Daca poti sa întelegi puterea Lui, întelepciunea Lui si suveranitatea Lui, atunci poti sa-ti aduci cererea ta la Dumnezeu cu încredere si cu îndrazneala.
In Vechiul Testament, regele Asa a spus: "Doamne, numai Tu poti veni în ajutor celui slab ca si celui tare" (2 Cron.14:11). Cu alte cuvinte, nu are într-adevar nici o importanta pentru Dumnezeu daca ai o armata mare sau un mic pluton.
Intr-o dimineata Ionatan s-a trezit devreme si si-a vazut dusmanii, filistenii, asezati cu tabara în departare. A privit în jur si a vazut ca oamenii armatei sale dormeau adanc. L-a înghiontit pe scutierul sau si i-a spus: "Trezeste-te! Uita-te la toti filisteni de colo. Daca Dumnezeu vrea sa dea poporului Sau biruinta, El poate sa ne dea noua amandoura biruinta. Nu avem nevoie de toata ostirea! Iar daca Dumnezeu nu vrea sa ne dea biruinta, nu va fi de folos nici chiar toata ostirea. Asa ca hai sa mergem la ei si sa starnim o lupta!" Ei au sarit în tabara filistenilor si au început sa-i atace. Astfel numai acestia doi au pus pe fuga toata ostirea filistenilor! (1 Sam.14:1-18). Pentru Dumnezeu nu are nici o importanta daca esti slab sau puternic, daca ai o întreaga armata sau esti de unul singur. Daca Dumnezeu este cel ce face treaba atunci asta este tot ceea ce conteaza.
Cum sa ne angajam în rugaciuni care aduc rezultate? Si cum ne putem ruga cu eficienta? Aveti dar un concept corect despre Dumnezeu, iar restul este usor!

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~  

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (19)

Modelul de rugaciune:

Isus ne-a oferit un model fundamental de rugaciune. "Iata dar cum trebuie sa va rugati: Tatal nostru care esti în ceruri..." (Mat.6:9).Dintr-o data acest model dezvaluie o relatie dintre cel care o rosteste si Dumnezeu.

Care este relatia dumneavoastra cu Dumnezeu?

Unii oameni îsi încep rugaciunile lor cu "Atotputernice Dumnezeu" sau "Etern Dumnezeu". 

Insa slava Domnului, ca prin Isus Hristos pot sa am o minunata relatie tata-fiu. "Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal, sa ne numim copii ai lui Dumnezeu!" (1 Ioan 3:1).

Ganditi-va numai la asta! Am fost numiti copii ai lui Dumnezeu. Asadar pot acum sa vin la El si sa-i spun, "Tata!"

Insa numai prin Isus Hristos noi putem sa fim copii. Aceia în afara lui Isus Hristos au o relatie distanta cu Atotputernicul si Eternul Dumnezeu. Dar prin Isus Hristos voi ati patruns într-o relatie intima. Voi puteti spune, "Tatal nostru care esti în ceruri".

Ioan a spus ca "tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred în Numele Lui, lea dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu" (Ioan 1:12). Dumnezeu ne-a dat fiecaruia dintre noi duhul înfierii care ne face sa strigam, "Tata!" (Rom.8:15). Duhul Sau împreuna cu duhul meu adeveresc sau altfel spus, marturisesc împreuna, ca sunt un copil al lui Dumnezeu. Si fiindca sunt copil al Lui, fireste ca-i spun, "Tata". De aceea, relatia este atat de importanta în rugaciune.

Isus îsi continua rugaciunea Sa model cu lauda si închinare. "Sfinteasca-se Numele Tau" (Mat.6:9). Inchinarea este o importanta parte a rugaciunii. "Intrati cu laude pe portile Lui, intrati cu cantari în curtile Lui!" (Psalmul 100:4) Prea de multe ori noi dam buzna acolo si ne glasuim cererile noastre. Pentru o mai deplina viata de rugaciune laudati-L macar o vreme, iar dupa aceea prezentati-va cererile.

Primele doua cereri din rugaciunea model a lui Isus sunt sub forma de mijlocire. "Vie Imparatia ta; faca-se voia Ta" (Mat.6:10). Isus a spus sa, "Cautati mai întai Imparatia

lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste [celelalte] lucruri [pentru care voi va rugati] vi se vor da pe deasupra" (Mat.6:33). "Domnul sa-ti fie desfatarea, [întai]; si El îti va da tot ce-ti doreste inima [în al doilea rand]" (Psalmul 37:4).

Atat de multe ori oamenii cauta fericirea cu orice pret. Insa fericirea nu poate fi niciodata gasita cu orice pret. Fericirea poate fi gasita numai ca rezultat al unei relatii personale cu Dumnezeu, iar daca ai o relatie buna cu Dumnezeu atunci vei fi foarte fericit!

Astfel, în rugaciune, cautati mai întai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui si toate celelalte lucruri va vor fi date pe deasupra. Ele vor fi produsul secundar al unei potrivite perspective a vietii: "Vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta". Puneti acestea în capul listei dumneavoastra si veti descoperi ca Dumnezeu se va îngriji de toate celelalte lucruri care v-au pricinuit necazuri si pe care nu ati reusit sa le realizati.

Puteti veni la Dumnezeu si sa dati glas nevoilor si cererilor voastre. Puteti sa va deschideti inima Lui si sa-i dezvaluiti cele mai launtrice secrete ale sufletului. Puteti avea momente atat de binecuvantate vorbindu-i Tatalui, avand ajutorul, taria si calauzirea Lui.

Ce privilegiu este de a te ruga! Fie ca Dumnezeu sa va ajute sa descoperiti deplina si minunata experienta a rugaciunii, nu ca o munca, ca o sarcina, sau ca o povara si nici ca o obligatie, ci ca cel mai încantator privilegiu din lume!

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~  

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (18)

Obiceiuri: 

Adeseori noi cadem victime unor ciudate obiceiuri în rugaciune. Daca suntem impresionati de un anume fel în care cineva se roaga, atunci vom introduce particularitatile aceluia în propriile noastre vieti de rugaciune.
Spre exemplu, as putea sa deprind un specific "glas de rugaciune" prin a-mi exprima cuvintele cu o mica vibratie si o anume intonatie ca, "Ooooh, Dumnezeuuule".
Bineînteles ca nu as îndrazni sa vorbesc cu cineva în felul acesta fiindca respectivul ar crede ca sunt anormal. Ma întreb ce m-as face daca copiii mei ar veni la mine si mi-ar spune, "Ooooh, draaaga Taticule!" De asemenea, rugandu-te în engleza veche suna si mai spiritual de atat. Astfel, pentru rugaciunile mele ma duc la engleza versiunii King James (care contine engleza veche, n.tr.) în loc de ceea a versiunii Standard Revizuite (o mai moderna traducere, n.tr.).
Insa, Isus a spus ca Tatal vostru stie de ce aveti nevoie mai înainte ca macar sa-i cereti Lui (Mat.6:8). Asadar, cereti-i numai! Dumnezeu nu are nevoie sa fie abordat ca o lista de cumparaturi, ci El va raspunde ori cu da ori cu nu, indiferent de felul în care o faceti.
Isus a spus, "Cereti [va rog, cereti], si veti capata" (Ioan 16:24). Prin a cere voi deschideti usa, adica îngaduiti ca Dumnezeu sa faca ceea ce El a dorit sa faca si sa va binecuvanteze asa cum a dorit s-o faca dintotdeauna.

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~  

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (17)

Rasplati:

Isus a spus ca atunci "cand va rugati, sa nu fiti ca fatarnicii (sau ipocritii, mai modern spus, n.tr.)"(Mat.6:5). Cuvantul grecesc pentru fatarnic este hupokrites. Actorii teatrelor clasice grecesti obisnuiau sa poarte o masca care sa reprezinte personajul pe care-l jucau. Acesti actori erau cei care se numeau hupokrites. Cu alte cuvinte Isus a spus ca atunci "cand va rugati, nu fiti asemenea cuiva care numai face o scena de dragul altor oameni. Nu fiti asemenea hupokrites (ipocritilor) carora le place sa se roage stand în picioare la colturile strazilor pentru a fi vazuti de oameni".
Dupa acest verset multi oameni au presupus ca rugaciunea publica este gresita. Dar cu siguranta ca nu asta este ceea ce Isus a spus. Insusi Isus s-a rugat în public. De asemenea, Biserica primara s-a strans laolalta pentru rugaciune publica. Biblia spune ca credinciosii staruiau zilnic în învatatura apostolilor, în partasie, în frangerea painii si în rugaciune (Fapte 2:24). Rugaciunea este o parte esentiala a strangerii noastre laolalta.
Fiti totusi atenti sa nu va rugati pentru a-i impresiona pe oameni în loc de a comunica cu Dumnezeu. Acesta este un pericol deosebit de real pentru cei care suntem pastori, evanghelisti, învatatori, etc. fiindca noi ne rugam public adeseori. Adevarata ispita apare la sfîrsitul unei predici, atunci cand în rugaciunea de încheiere repet cu subtilitate ideea mesajului meu pentru a fi sigur ca oamenii l-au înteles. Chipurile îi vorbesc lui Dumnezeu dar de fapt încerc înca odata sa-mi afirm ideea. La începutul lucrarii mele am fost aproape distrus de rugaciunea publica. Intr-o zi o doamna mi-a spus: "In rugaciune, tu rostesti cele mai minunate rugaciuni". Atunci m-am gandit ca ma voi "rafina si mai mult la acest capitol si îmi voi face rugaciunile si mai frumoase!" Am devenit atat de interesat în a-i impresiona pe oameni cu frumusetea rugaciunilor mele încît am uitat ca de fapt eu îi vorbeam Tatalui.
Exista un real pericol în a te ruga pentru a-i impresiona pe oameni cu cat de neprihanit, evlavios si profund spiritual crezi ca esti. Isus a vorbit de doua rasplati. Prima este oferita de catre oameni si este data omului care se roaga în public cu intentia de a-i impresiona cu cat de spiritual el este. El va fi rasplatit de ceea ce cineva va spune: "Ohoo, el este spiritual!"
Intentia sau motivatia Fariseilor era tocmai aceasta: de a-si afisa spiritualitatea lor (de a oferi o reprezentatie, de a face un spectacol, al spiritualitatii lor, n.tr.). In drumul lor spre sinagoga ei se comportau ca si cum erau mistuiti de o ravna duhovniceasca. Astfel ei trebuiau ca sa se opreasca la colturile strazilor si sa-si rosteasca rugaciunile lor chiar acolo! De fapt ceea ce ei spuneau era ca, "Eu, sunt atat de sfant!" Acestia si-au primit rasplata lor, lauda de la oameni (Mat.6:5). De partea cealalta, Isus a spus sa intri în odaita ta, sa încui usa si sa te rogi Tatalui tau care vede în ascuns. Atunci Tatal tau te va rasplati înaintea tuturor (Mat.6:6).
Rugaciunea este o activitate care aduce o rasplata. Chiar si rugaciunile false, prefacute, rostite pentru lauda oamenilor aduc o rasplata. Insa de la care sursa îti vrei rasplata? De la oameni sau de la Dumnezeu?

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~  

O gustare cu Dumnezeu

A fost odata un baietel care a dorit foarte mult sa-L intalneasca pe Dumnezeu si s-a gandit intr-o zi sa porneasca in cautarea Lui. Stia foarte bine ca nu o sa fie o simpla plimbare, asa ca, inainte de a porni, si-a umplut bine, bine ghiozdanul cu dulciuri si cu multe sticlute cu apa, sa-si mai potoleasca foamea si setea, din cand in cand. Cand a fost la cateva strazi departare de casa lui, a zarit un parc mare si umbros si s-a gandit sa-si traga putin sufletul, inainte de a porni iar la drum. S-a asezat pe o banca langa un batran amarat, care se uita atat de plictisit la porumbeii ce scormoneau si ei asfaltul, in speranta ca vor mai gasi cate ceva de-ale gurii. Baietelul si-a pus ghiozdanul in brate si a scos din el o sticluta de apa si, cand sa bea, a fost intrerupt de privirea batranului, care se uita la el cu o foame de parca voia sa-l manance. Facandu-i-se mila, baiatul i-a oferit acestuia cateva dulciuri, iar drept rasplata batranul i-a oferit un zambet. Atat de incredibil si de radiant a fost zambetul batranului, incat baietelul i-a oferit si o sticluta cu apa, doar, doar va mai primi inca un zambet atat de frumos. Fara nici o ezitare si fara nici o retinere, batranul i-a mai zambit inca o data copilului. Toata dupa-amiaza au stat acolo pe banca, mancand si band, fara sa-si adreseze vreun cuvant.
Pe cand se innopta, baiatul simti ca e obosit si se hotari sa o ia catre casa, cu gandul ca isi va continua calatoria in urmatoarea zi. Nici nu apuca bine sa faca cativa pasi, ca se intoarce sa-l imbratiseze pe colegul sau de banca. Batranul, surprins de fapta copilului, i-a oferi in schimb cel mai frumos zambet pe care l-a vazut copilul in acea zi. Ajuns acasa, mama baiatului l-a intampinat. Surprinsa de expresia plina de fericire a copilului ei, nu se rabda sa nu-l intrebe:"Ce ai facut tu azi, de esti asa de fericit? Cine ti-a adus aceasta fericire?"Copilul ii raspunse: "Am luat masa cu Dumnezeu!". Si, inainte ca mama lui sa apuce sa-i raspunda, a mai adaugat: "Stii ceva? Are cel mai frumos zambet dintre toate pe care le-am vazut vreodata!"
Intre timp, batranul a ajuns si el acasa si fiul sau, observand privirea pasnica a tatalui, nu a ezitat sa-l intrebe:"Tata, ce ai facut azi de esti asa fericit? Cine ti-a adus aceasta fericire?"El i-a raspuns fiului sau: "Am mancat in parc dulciuri, cu Dumnezeu!". Si inainte ca fiul sau sa apuce sa ii raspunda, el a adaugat: "Stii ceva? Este mult mai tanar decat am crezut!" 

~autor necunoscut~

O noua zi

In fiecare dimineata viata reincepe...totdeauna in miscare...ea renaste...creste, se transforma...si se pune in valoare.
In fiecare dimineata...viata reinfloreste...isi intinde bratele catre cer...
In fiecare dimineata...viata...isi cauta egalul...se regaseste...se daruieste...apare...sub multiple forme. In mii de aparitii...diferite si minunate...se reinventeaza mereu din miracolul etern...al renasterii unei noi zile...

Dumnezeu nu da decat trei raspunsuri la rugaciuni:
1. "DA"
2. "INCA NU"
3. "AM CEVA MAI BUN PENTRU TINE".

Poate treci printr-o perioada dificila, dar Dumnezeu te binecuvanteaza intr-un mod de care inca nu iti dai seama.
Sa continuam sa ne rugam unii pentru altii...

Iata o rugaciune:

Doamne, te rog sa-mi binecuvintezi prietenii, familia si toti cunoscutii mei. Da-le un semn al dragostei si maretiei Tale.
Tata ceresc, in dimineata asta patul era cald si nu voiam nici sa ma trezesc, nici sa ma dau jos din el. As fi vrut sa raman acolo si sa nu-mi pese de nimic. Dar m-am gandit ca nu ar fi corect...atata timp cat milioane de persoane ar dori sa fie in locul meu. Acesti oameni nu au de mancare si nici cu ce sa se imbrace.
In dimineata asta, Doamne, iti multumesc pentru noapte buna si patura care mi-a tinut de cald...pentru hrana, pentru o noua zi de munca si, mai ales pentru o noua zi de viata!

Pentru ce ai vrea sa-I multumesti lui Dumnezeu in aceasta noua zi?

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (16)

Raza de actiune a rugaciunii:

Crestinul are în viata lui doar o singura sursa de putere: Duhul Sfant. Isus a spus: "Veti primi o putere, cand Se va pogorî Duhul Sfant peste voi" (Fapte 1:8). El este sursa de putere din viata dumneavoastra. Totusi ceea mai minunata conexiune la aceasta putere spirituala este rugaciunea. Pot sa fac în rugaciune mai multe pentru Dumnezeu decat pot sa fac prin orice alt intermediu, chiar si decat prin slujire. Rugaciunea îl leaga pe omul puternic , pe cel tare (din Mat.12:29) din casa pe cînd slujirea înseamna numai a merge si a lua prada. Pot sa fac mai multe decat sa ma rog dupa ce m-am rugat însa într-adevar numi ramane nimic de facut decat sa ma rog mai înainte de a face ceva. Slujirea pe care eu io aduc lui Dumnezeu, desi importanta la randul ei, este limitata de spatiu. Totusi rugaciunea este nelimitata în raza ei de actiune. Ea poate sa acopere întreaga lume.
Prin rugaciune eu pot sa-mi petrec o jumatate de ora din viata mea în America de Sud, contribuind la Imparatia lui Dumnezeu prin a-i îmbarbata prin rugaciune pe misionari. Dupa aceea pot sa merg în Mexic si sa-mi petrec ceva timp, împreuna cu prieteni mei care slujesc acolo. Pot sa-i ajut în lucrarea si misiunea lor rugandu-ma pentru eficienta brosurilor pe care le distribuie si a cuvintelor pe care le rostesc. Dupa aceea pot sa ma mut în China si sa ma rog pentru cei care trec ilegal Biblii peste frontiera. 

Pot prin rugaciune sa ating o întreaga lume pentru Dumnezeu, si asta tocmai din camaruta mea de rugaciune.

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~   

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (15)

PRIVILEGIUL RUGACIUNII:

Orice om se angajeaza mai devreme sau mai tarziu în rugaciune. Chiar si omul care spune, "Eu nu cred în Dumnezeu" rosteste rugaciuni atunci cand se iveste o primejdie. "O, Doamne ajuta-ma!" Astfel într-o masura mai mica sau mai mare cu totii suntem familiarizati cu rugaciunea.
Rugaciunea este unul dintre cele mai mari privilegii pe care Dumnezeu le-a oferit omului. Faptul care ma încanta este ca pot veni în prezenta lui Dumnezeu, creatorul acestui univers si ca pot vorbi cu El. Iar ceea ce este si mai minunat este ca, întotdeauna El ma asculta! Nici chiar nevasta-mea nu ma asculta tot timpul! Insa Dumnezeu o face. De asemenea, sunt uimit ca Dumnezeu mi-a dat privilegiul de a vorbi cu El oricand. Nu trebuie sa-mi fac din timp un plan sau sa-mi aranjez o întalnire. Pot sa vin la orice ora, pentru orice nevoie si sa-mi deschid inima înaintea Lui. Iar Dumnezeu nu numai ca asculta dar si a promis sa ma ajute! A promis sa ma calauzeasca si sa se îngrijesca de fiecare nevoie a mea.
Imi imaginez ca unul dintre cele mai mari mistere printre îngerii din ceruri este ca omului i-a putut fi oferit acest glorios privilegiu al rugaciunii si ca totusi profita atat de putin de el si ca îl trateaza într-un mod atat de straniu.
Multi oameni trateaza rugaciunea ca fiind o fapta religioasa pe care ei trebuie sa o duca la îndeplinire. Dupa ce s-au rugat pentru o vreme asteapta o insigna de merit pentru fapta lor. "La urma urmei ma rog de un ceas" îsi spun ei ca si cum cineva ar trebui rasplatit ca a stat de vorba cu Dumnezeu!
Tot asa, multi oameni se hotarasc sa se roage o ora pe zi fiindca li se pare ca este onorabil sa o faca. Isi încep ora de rugaciune prin a aduce înaintea lui Dumnezeu aproape orice cerere imaginabila. Dupa ce au trecut zece minute si au epuizat lucrurile pe care sa le spuna,o iau de la capat parcurgand astfel lista de mai multe ori. In final atunci cand a trecut ora, ei se simt bine. "Slava Domnului! Am petrecut o ora întreaga rugîndu-ma".
Astfel ei procedeaza asa convinsi ca si-au facut datoria si si-au îndeplinit obligatia lor. Rugaciunea nu ar trebui niciodata sa fie facuta dupa ceas si niciodata nu ar trebui privita ca fiind o obligatie, un efort solicitat sau o datorie. Tine-ti minte: lungimea rugaciunii voastre nu este deloc importanta. Deseori nici macar nu este îndeajuns timp pentru rugaciuni lungi. De exemplu, sa zicem ca masina dumneavoastra s-a oprit pe sinele de cale ferata si ca trenul se îndreapta în directia dumneavoastra. Daca e nevoie de o lunga rugaciune pentru a va scapa, atunci ati încurcat-o!
Isus ne-a avertizat ca atunci "cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe (din engleza, 'sa nu folositi repetari desarte de cuvinte', n.tr.), ca pagînii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati" (Mat.6:7). Multi oameni îi critica pe catolici pentru folosirea repetitiva de catre ei a "Inchinarii Mariei" sau a "Tatalui nostru", însa a repeta în permanenta "Isus! Isus!" sau "Glorie Tie! Glorie Tie!" sau oricare alta expresie înseamna de asemenea a folosi repetari desarte de cuvinte sau a bolborosi vorbe
multe. Atunci cand va rugati îi vorbiti Tatalui de fapt, si ar trebui sa-i vorbiti cugetat sau cu chibzuinta. Nu repetati aceleasi cuvinte la infinit. Nu va vor duce nicaieri. 

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~ 

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (14)

Coordonate în rugaciune:

In Coloseni Pavel ne îndeamna sa "veghem", care luat literar înseamna, "a
ramane/sta treaz". Toropeala, în timp ce ne rugam este una din slabiciunile firii noastre pamantesti. Cand Isus se afla în gradina Ghetsimani, rugandu-se, El si-a gasit ucenicii adormiti. Atunci El le-a spus: "Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati împreuna cu Mine?" (Mat. 26:40). Dumnezeu vrea ca mintile noastre sa fie agere si alerte atunci cand vorbim
cu El. Eu cred ca este insultator sa vorbim cu Dumnezeu atunci cand mintile noastre sant treze pe jumatate. Pavel ne îndeamna de asemenea, sa ne rugam "cu multumiri" (Col. 4:2).
Rugaciunile noastre ar trebui ca întotdeauna sa fie însotite de recunostinta, iar Psalmii servesc ca ideal exemplu al acestui fapt. David s-a rugat în Psalmi pentru orice lucru, s-a rugat pentru el însusi, pentru prietenii sai cat si pentru dusmanii sai. De asemenea, a împodobit psalmii cu laude si multumiri aduse lui Dumnezeu, acestia fiind bine echilibrati atat cu cereri cat si cu mutumiri. Adeseori dar nu îndeajuns de des am avut oameni care au venit la mine si care mi-au spus ca, "nu am sa ma plang de nimic în ce te priveste. Nu am nici o problema cu tine. Vreau doar sa-l laud pe Domnul împreuna cu tine! Domnul a fost atat de bun cu mine si vreau sa-ti spun cum mi-a binecuvantat viata mea".
Ce încantator! Ca si pastor aud de atat de multe probleme încat constituie o mare bucurie atunci cand cineva spune, "nici o problema ci, vreau doar sa-ti spun ca Domnul este atat de bun!" Este minunat! Este o rusine ca în permanenta sa pui pe seama lui Dumnezeu orice problema grea. Se cuvine sa-i multumim mai mult pentru ceea ce deja a facut pentru noi. In zilele de început ale Statelor Unite, puritanii pastrau zile de post si de tanguire. Exista cel putin o zi de post în fiecare luna a anului. Dupa aceea cineva a spus, "Haideti sa avem si o zi de recunostinta! Nu vom posti si nu ne vom întrista singuri, ci vom avea o sarbatoare în care sa-i multumim Domnului pentru tot ceea ce El a facut". Asa a început Ziua Recunostintei (adica, "Thanksgiving Day", n.tr.).
Desigur, cererile personale sunt necesare în rugaciunile noastre. Dar daca ma rog doar atunci cand în viata mea am vreo nevoie disperata si daca îi aduc lui Dumnezeu numai cereri personale, atunci îmi refuz singur o fantastica binecuvantare. O, de-as veni la Dumnezeu cu mai multe laude si multumiri!
De asemenea, Pavel ne îndeamna sa ne rugam si pentru lucratori (Col. 4:3). Sa-i binecuvanteze Dumnezeu pe lucratori. Adeseori oamenii îi aseaza pe lucratorii Evangheliei pe un piedestal si îi fac sa para ceva ce nu sunt. Insa oameni sunt si ei si eu, iar cateodata as fi dorit sa aduc mai mult a sfant, dar nu am reusit! Lucratorii au si ei probleme la fel ca toata lumea. Si noi trecem prin aceleasi încercari, poate într-o masura chiar mai mare decat cei mai multi dintre crestini. De multe ori suntem supusi unor atacuri mai puternice ale Satanei din cauza pozitiei noastre de autoritate spirituala si de conducere. De aceea, lucratorii au nevoie de rugaciune.
Cineva l-a întrebat pe Spurgeon despre succesul sau. El a raspuns cu, "oamenii mei se roaga pentru mine". Vi-l amintiti pe apostolul Pavel? El a spus, "rugati-va pentru noi". Pentru ce anume a dorit Pavel ca sa va rugati? "Ca Dumnezeu sa ne deschida o usa pentru Cuvînt" (Col.4:3). In acel moment Pavel se afla în temnita si poate credeti ca dorea libertate. "Rugati-va ca Dumnezeu sa deschida usa temnitei si sa ma scoata din locul asta!" In loc de asta Pavel s-a rugat ca Dumnezeu sa deschida usa libertatii pentru Cuvant pe care el sa-l poata vesti public.
Rugati-va ca Dumnezeu sa ma ajute sa nu fiu un lucrator neputincios care vorbeste mult dar care nu spune nimic. Rugati-va ca Dumnezeu sa ma ajute sa nu fiu un lucrator închipuit care vorbeste numai ca sa-i încante pe oameni si sa se faca placut lor. Rugati-va sa nu fiu un lucrator lenes, niciodata predicand voia lui Dumnezeu. Rugati-va sa nu fiu un lucrator rece si sa devin nesimtitor fata de nevoile oamenilor. De asemenea,
rugati-va sa fiu un lucrator credincios care sa vesteasca tainele lui Hristos, cu adevarat demonstrand dragostea Lui, constituind un exemplu înaintea turmei si umbland smerit înaintea lui Dumnezeu asa cum El doreste sa fiu. Rugati-va pentru lucratorii vostri. Noi va dorim rugaciunile voastre iar în schimb si noi ne vom ruga pentru voi.

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~ 

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (13)

Dumnezeu vrea sa te binecuvanteze:

Cartea a doua a Cronicilor ne spune de relatia împaratului Asa cu Domnul. La începutul domniei lui, împaratul avea de înfruntat o situatie foarte dificila - etiopienii îsi facusera tabara în jurul poporului sau, adica l-au înconjurat. Imparatul Asa l-a chemat pe Dumnezeu spunand, "Doamne numai Tu poti veni în ajutor celui slab ca si celui tare: vino în ajutorul nostru, Doamne Dumnezeul nostru! Caci pe Tine ne sprijinim, si în Numele Tau am venit împotriva acestei multimi. Doamne, Tu esti Dumnezeul nostru: sa nu iasa biruitor omul împotriva Ta!" (2 Cron. 14:11). Domnul a fost cu Asa si astfel împaratul s-a dus la lupta si a distrus armatele etiopienilor.
Cand Imparatul Asa s-a întors biruitor profetul Azaria l-a întampinat si a spus: "Domnul este cu voi cand sunteti cu El; daca-l cautati, Il veti gasi; iar daca-L parasiti si El va va parasi" (2 Cron. 15:2).
Imparatul Asa a început sa prospere si a devenit foarte puternic. In ultimii ani ai domniei sale a fost din nou amenintat. Insa de data aceasta în loc de a-l cauta pe Domnul în rugaciune, el a cautat ajutor la oameni. Din nou profetul Azaria a venit la el mustrandu-l pentru ca apela la ajutorul oamenilor în loc de al lui Dumnezeu: "Cînd erai slab ai cautat pe Domnul si El te-a ajutat. Acum ca esti puternic, cauti ajutorul oamenilor". Dupa aceea profetul a spus: "Caci Domnul Isi întinde privirile peste tot pamantul, ca sa sprijineasca pe aceia a caror inima este întreaga a Lui" (2 Cron. 16:7-9).
Aici Biblia declara unul din adevarurile elementare ale lui Dumnezeu. El cauta oameni pe care sa-i binecuvanteze. Dumnezeu vrea sa lucreze în viata ta si sa te binecuvanteze. Vrea sa te foloseasca ca si canal al Sau, ca pe un instrument al Lui. Insa asteapta ca tu sa te conformezi cu planul Sau. In clipa în care viata ta armonizeaza cu intentiile lui Dumnezeu, devii un canal prin care puterea si dragostea lui Dumnezeu se poate revarsa într-o lume suferinda.
Dumnezeu cauta oameni ale caror inimi sunt acordate la dorintele Lui. Astfel, ceea mai mare rugaciune este "Faca-se voia Ta" la care nu se mai poate adauga nimic. Insa trebuie ca ea sa însemne mai mult decat spusa cu buzele. Trebuie sa vina din inima. Iar lucrul acesta nu este usor.
Exista atat de multe lucruri pe care le voiesc împlinite si astfel multe din rugaciunile mele reflecta egoism. Astfel multe din cererile mele sunt pentru lucruri care sa-mi aduca mie mangaiere, fericire si o viata usoara. Insa adevaratul scop al rugaciunii este de a vedea lucrarea lui Dumnezeu împlinita în viata mea, iar atunci prin viata mea si în vietile altora.
Eu cred ca Dumnezeu intentioneaza sa va dea multe din lucrurile pentru care va rugati, dar programarea de catre El a momentului este diferita de a dumneavoastra. De multe ori Dumnezeu întarzie raspunsul la rugaciunile dumneavoastra avand un motiv foarte bun. Un motiv pentru care Dumnezeu s-ar putea sa întarzie un raspuns la rugaciunea voastra este ca El doreste sa va dea mai mult decît cereati în momentul respectiv. Un bun exemplu al acestui fapt este Ana. Ea era stearpa de ani de zile. Sotul ei a avut o alta sotie care i-a facut multi copii. Astfel zi de zi Ana era urgisita de nerodnicia ei. Intr-o zi Ana împreuna cu sotul ei s-au dus la cort în timp ce cealalta nevasta împreuna cu copiii, a ramas acasa. In timpul calatoriei lor la Ierusalim barbatul ei a întrebat-o: "Ana de ce esti atat de trista?" La care Ana a raspuns cu, "Da-mi copii". Atunci reprosandu-i el i-a replicat: "Sunt eu Dumnezeu ca sa pot sa-ti dau copii?" "Oare nu pretuiesc eu pentru tine mai mult decat zece fii? Nu esti multumita oare cu mine?" Atunci cand Ana a ajuns la cort agonia inimii ei era atat de mare încat ea nici macar nu putea sa dea glas cererii ei. Ea îsi resimtise atat de profund tristetea încat în Templu n-a facut decat sa se tranteasca pe pamant înaintea Domnului, cu buzele miscandu-i-se însa fara ca glasul sa i se auda. Eli, preotul, tocmai trecea pe acolo si a vazut-o pe Ana prosternata înaintea Domnului. El a crezut ca era beata si a poruncit ca sa fie aruncata afara din Templu. Ana însa a spus, "Nu, domnul meu, nu sînt beata, ci sînt o femeie care sufere în inima ei fiindca este stearpa si care îsi varsa sufletul înaintea Domnului. Il imploram pe Dumnezeu sa-mi dea un fiu si i-am fagaduit ca daca mi-l va da, îi voi dedica Lui toate zilele vietii lui" (1 Sam. 1). Asta este ceea ce Dumnezeu dorea sa auda de la Ana fiindca Dumnezeu avea nevoie de un om. Starea natiunii Israel era atat de degradata încat nu exista în preajma nici un barbat pe care Dumnezeu sa-l foloseasca. Insa înainte ca Dumnezeu sa poata folosi un barbat, El a trebuit sa foloseasca o femeie. Ca prin urmare a lucrat la inima Anei.
Ana se ruga pentru un fiu de multi ani, un fiu pentru propria ei bucurie si placere, un fiu care sa puna capat batjocurilor din partea celelaltei sotii. Ana se rugase, "Doamne, da-mi un fiu. Inlatura de la mine rusinea", dar în final ea a spus: "Doamne, da-mi un fiu si ti-l voi da înapoi Tie, Ti-l voi închina Tie pentru toate zilele vietii lui". Astfel, în cele din urma Ana a venit în armonie cu intentiile lui Dumnezeu.
Preotul i-a spus ei, "Du-te în pace. Domnul ti-a auzit rugaciunea ta. Vei avea un fiu". Ana s-a dus acasa iar Dumnezeu i-a dat un fiu, Samuel. El a devenit un profet, un preot si unul dintre cei mai remarcabili conducatori ai poporului lui Dumnezeu din Vechiul Testament.
Intr-adevar, Dumnezeu a dorit tot timpul sa-i dea Anei un fiu, însa El a întarziat raspunsul la rugaciunea ei pentru ca sa poata lucra în inima ei pana ce ea va fi aliniata la planul Sau.
Nu va lasati descurajati atunci cand Dumnezeu amana raspunsurile la rugaciunile voastre. S-ar putea ca El sa vrea sa va dea cu mult mai mult decat cereati.
Dumnezeu cunoaste momentul potrivit cînd sa raspunda la rugaciunile noastre.
Isus le-a spus uceniciilor Sai sa astepte în Ierusalim pana ce vor primi "fagaduinta Tatalui, 'pe care', le-a zis El, 'ati auzit-o de la Mine. Caci Ioan a botezat cu apa, dar voi, nu dupa multe zile, veti fi botezati cu Duhul Sfînt'...'veti primi o putere, cînd se va pogorî Duhul Sfînt peste voi, si-mi veti fi martori în Ierusalim, în toata Iudea, în Samaria si pîna la marginile pamîntului'". Dupa ce Isus a spus aceste lucruri si în timp ce ucenicii Sai stateau împreuna cu El pe Muntele Maslinilor din Betania, El s-a înaltat la cer si un nor la ascuns din ochii lor. Ucenicii s-au întors la Ierusalim si au continuat cu staruinta în rugaciune cu un cuget. Biblia spune ca ei au continuat timp de zece zile sa astepte fagaduinta lui Dumnezeu. Dumnezeu ar fi putut sa verse asupra lor Duhul Sfînt în primele zece minute, însa în conformitate cu intentiile Lui a considerat potrivit ca sa astepte zece zile (Fapte, capitolele 1 si 2).

Atunci, cat de mult trebuie sa insisti în rugaciune? Pana ce primesti un raspuns!

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~ 

Aspecte fundamentale ale rugaciunii (12)

Potrivirea în timp a lui Dumnezeu:

 Cateodata rugaciunilor noastre se raspunde de îndata ce sunt rostite. Slujitorul Eliezer a fost trimis de Avraam într-o misiune speciala: sa gaseasca o sotie lui Isaac. Cand a ajuns la o anumita fantana, Eliezer a spus, "Fa ca fata careia îi voi zice: 'Pleaca-ti vadra te rog ca sa beau', si care va raspunde: 'Bea, si am sa dau de baut si camilelor tale', sa fie aceea, pe care ai randuit-o Tu pentru robul Tau Isaac". In timp ce slujitorul se ruga înca în inima lui, o tanara a venit la fantana pentru a scoate apa. El i-a spus: "Da-mi, te rog sa beau". De îndata ea a plecat ulciorul cu apa i-a dat sa bea si dupa aceea a spus: "Am sa scot apa si pentru camilele tale". Si astfel ea a scos apa si pentru camile (Gen. 24:1-20).
Acesta este unul dintre acele minunate raspunsuri instantanee la rugaciune, care întotdeauna ne înfioara. Nici nu apuca rugaciunile sa fie rostite ca Dumnezeu le si raspunde. Este de asemenea adevarat si ca ne-am rugat timp de mai multi ani pentru anumite nevoi si au ramas fara raspuns.
De ce unor rugaciuni li se raspunde imediat iar pentru unele, raspunsurile par sa fie întarziate? Pentru unii cand ne rugam, sunt vindecati, iar cand o facem pentru altii, acestia mor. Intîi de toate, aceasta demonstreaza ca nu avem controlul asupra situatiei. Dumnezeu are controlul sau stapaneste situatia si actioneaza dupa planul si voia Sa.
Rugaciunile nu sunt niciodata, dar niciodata intentionate sa schimbe planurile lui Dumnezeu.
Atunci cand credem ca ele îl fac pe Dumnezeu sa se razgandeasca, sa-i modifice planurile Sale sau sa împlineasca voia mea, avem o notiune foarte gresita despre rugaciune. Adevaratul scop al rugaciunii este de a împlini voia lui Dumnezeu, de a deschide usa pentru ca Dumnezeu sa realizeze ceea ce El a intentionat sa faca.
Ca prin urmare suntem adusi la concluzia ca rugaciunea începe în inima lui Dumnezeu. Dumnezeu ma încunostiinteaza cu privire la planul, dorinta si intentia Sa, iar în rugaciune eu nu fac decat sa-i returnez acestea si astfel ciclul este încheiat. Atunci cand ma rog în felul acesta ma aflu în armonie cu voia lui Dumnezeu. De fapt eu sunt cel schimbat de rugaciune.
De multe ori atunci cand ma rog, Dumnezeu îmi vorbeste. El îmi va arata calea si planul Sau care întotdeauna sunt mult mai bune decat ceea ce eu aveam de gand. Prin rugaciune Dumnezeu se ocupa de mine si îmi arata nebunia unor anumite lucruri pentru care insistam si pe care practic le pretindeam de la El. Atunci pot sa-i raspund cu, "Iti multumesc Doamne ca nu mi-ai raspuns în timpul ultimilor cinci ani". In tot acest timp El a stiut ce anume era mai bun pentru mine!
Dumnezeu are un plan pentru acest pamant si El a ales oameni ca instrumente ale Sale pentru a face lucrarea. Unii oameni spun ca Dumnezeu poate lucra numai folosind omul. Asta nu este adevarat. Cel ce a ales omul este Dumnezeu, fiindca El putea sa lucreze cum vroia. El nu este limitat de instrumente umane. Daca noi dam gres, Dumnezeu nu va da gres. Nu trebuie sa punem greutatea responsabilitatii planurilor lui Dumnezeu asupra
nici unui om."Daca nu reusesti sa participi în planurile lui Dumnezeu, atunci ele vor esua si tu vei fi responsabil! Va trebui sa stai înaintea lui Dumnezeu si sa dai socoteala pentru aceea nereusita!" Ei bine, lucrul acesta nu este adevarat pentru ca Dumnezeu îsi va împlini oricum planul.
Alegandu-te pe tine pentru a-si împlini planul Sau, Dumnezeu îti ofera binecuvîntata oportunitate de a cunoaste bucuria de a lucra împreuna cu El. Atunci cand rezultatele încep sa se vada, El te rasplateste ca si cum tu esti cel ce a facut lucrarea! Cand ajungi în ceruri vei fi rasplatit pentru acele realizari chiar daca Dumnezeu este cel ce a facut totul!
Atunci cand supravietuirea rasei evreiesti a fost amenintata de catre o hotarare cruda, Mardoheu i-a spus Esterei ca, "daca vei tacea acum, ajutorul si izbavirea vor veni din alta parte pentru Iudei, si tu si casa tatalui tau veti pieri" (Estera 4:14). In acelasi fel atunci cand esuezi sa faci voia lui Dumnezeu, izbavirea va veni din alta parte. Vei pierde binecuvantarea si rasplata de a fi un lucrator împreuna cu Dumnezeu, însa planul si voia lui Dumnezeu nu vor esua. 

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~