Aspecte fundamentale ale rugaciunii (15)

PRIVILEGIUL RUGACIUNII:

Orice om se angajeaza mai devreme sau mai tarziu în rugaciune. Chiar si omul care spune, "Eu nu cred în Dumnezeu" rosteste rugaciuni atunci cand se iveste o primejdie. "O, Doamne ajuta-ma!" Astfel într-o masura mai mica sau mai mare cu totii suntem familiarizati cu rugaciunea.
Rugaciunea este unul dintre cele mai mari privilegii pe care Dumnezeu le-a oferit omului. Faptul care ma încanta este ca pot veni în prezenta lui Dumnezeu, creatorul acestui univers si ca pot vorbi cu El. Iar ceea ce este si mai minunat este ca, întotdeauna El ma asculta! Nici chiar nevasta-mea nu ma asculta tot timpul! Insa Dumnezeu o face. De asemenea, sunt uimit ca Dumnezeu mi-a dat privilegiul de a vorbi cu El oricand. Nu trebuie sa-mi fac din timp un plan sau sa-mi aranjez o întalnire. Pot sa vin la orice ora, pentru orice nevoie si sa-mi deschid inima înaintea Lui. Iar Dumnezeu nu numai ca asculta dar si a promis sa ma ajute! A promis sa ma calauzeasca si sa se îngrijesca de fiecare nevoie a mea.
Imi imaginez ca unul dintre cele mai mari mistere printre îngerii din ceruri este ca omului i-a putut fi oferit acest glorios privilegiu al rugaciunii si ca totusi profita atat de putin de el si ca îl trateaza într-un mod atat de straniu.
Multi oameni trateaza rugaciunea ca fiind o fapta religioasa pe care ei trebuie sa o duca la îndeplinire. Dupa ce s-au rugat pentru o vreme asteapta o insigna de merit pentru fapta lor. "La urma urmei ma rog de un ceas" îsi spun ei ca si cum cineva ar trebui rasplatit ca a stat de vorba cu Dumnezeu!
Tot asa, multi oameni se hotarasc sa se roage o ora pe zi fiindca li se pare ca este onorabil sa o faca. Isi încep ora de rugaciune prin a aduce înaintea lui Dumnezeu aproape orice cerere imaginabila. Dupa ce au trecut zece minute si au epuizat lucrurile pe care sa le spuna,o iau de la capat parcurgand astfel lista de mai multe ori. In final atunci cand a trecut ora, ei se simt bine. "Slava Domnului! Am petrecut o ora întreaga rugîndu-ma".
Astfel ei procedeaza asa convinsi ca si-au facut datoria si si-au îndeplinit obligatia lor. Rugaciunea nu ar trebui niciodata sa fie facuta dupa ceas si niciodata nu ar trebui privita ca fiind o obligatie, un efort solicitat sau o datorie. Tine-ti minte: lungimea rugaciunii voastre nu este deloc importanta. Deseori nici macar nu este îndeajuns timp pentru rugaciuni lungi. De exemplu, sa zicem ca masina dumneavoastra s-a oprit pe sinele de cale ferata si ca trenul se îndreapta în directia dumneavoastra. Daca e nevoie de o lunga rugaciune pentru a va scapa, atunci ati încurcat-o!
Isus ne-a avertizat ca atunci "cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe (din engleza, 'sa nu folositi repetari desarte de cuvinte', n.tr.), ca pagînii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati" (Mat.6:7). Multi oameni îi critica pe catolici pentru folosirea repetitiva de catre ei a "Inchinarii Mariei" sau a "Tatalui nostru", însa a repeta în permanenta "Isus! Isus!" sau "Glorie Tie! Glorie Tie!" sau oricare alta expresie înseamna de asemenea a folosi repetari desarte de cuvinte sau a bolborosi vorbe
multe. Atunci cand va rugati îi vorbiti Tatalui de fapt, si ar trebui sa-i vorbiti cugetat sau cu chibzuinta. Nu repetati aceleasi cuvinte la infinit. Nu va vor duce nicaieri. 

~O VIATA EFICIENTA DE RUGACIUNE de Chuck Smith~