Am auzit...

Am auzit pe multi spunând:
„ Isus nu sfarama zavorul.
El bate însa-ncet si blând,
dar tu deschizi, nu Salvatorul !”

Odata însa-n viata mea,
Isus vârând prin usa mâna,
mi-a zis: „Eu, totusi, pot intra,
caci Eu sunt Domnul tu tarâna !”

Dar n-a intrat. Si-am plâns cu-amar,
ne-ntelegând: de ce nu vine ?
Dar El n-avrut ca un tâlhar
sa traga fierul pus de mine...

Când I-am deschis, era târziu.
El disparuse-n umbra serii.
Orasu-ntreg parea pustiu.
Si m-au lovit pe drum strajerii.

Abia în zori ne-am întâlnit
în Ghetsimani, pe o carare ...
El, cel nemarginit,
iar eu... tarâna cu zavoare ...

O, frate drag, Isus e blând,
El sta la usa ta si bate.
El poate s-o sfarâme-oricând.
Dar dragostea din El ... nu poate...

~Costache Ioanid~

Salina Turda

Iarta!

Când totul în tine vrea să ţină ranchiună, să ameninţe cu degetul şi să amintească de durere, Dumnezeu vrea să laşi totul deoparte.

Iertarea nu este deplină până nu-i binecuvântăm pe vrăjmaşii noştri – şi nu ne rugăm pentru ei să fie binecuvântaţi.

Cu cât este mai mare rana, cu atât este mai mare binecuvântarea care vine împreună cu iertarea.

Paradoxul în iertarea deplină este că ea implică simultan egoism şi altruism.

Când îţi ierţi deplin vrăjmaşul, ai trecut pe tărâmul supranaturalului.

Dacă vrăjmaşul tău este temporar sau este o „condamnare pe viaţă“, nu uita niciodată că Dumnezeu stă în spatele acestui lucru.

Cine ştie cum te va folosi Dumnezeu în continuare dacă – odată pentru totdeauna – vei da dezlegare vrăjmaşilor tăi şi nu vei mai privi niciodată înapoi.

O altă consecinţă surprinzătoare a rugăciunii tale este că se prea poate ca vrăjmaşul tău să devină prietenul tău.

~R. T. Kendall~

CE ESTE IERTAREA DEPLINĂ? (II)

Să alegem să nu ne gândim la rău

Dragostea „nu se gândeşte la rău“ (1 Corinteni 13:5).
De ce ţinem minte momentele când am fost ofensaţi? Ca să le folosim. Ca să dovedim ce s-a întâmplat. Ca să le fluturăm pe dinaintea cuiva care se îndoieşte de ce s-a întâmplat în realitate.
Un soţ poate să-i spună soţiei sale într-un moment de supărare: „Am să ţin minte asta!“ Şi aşa face! Ea îi poate spune: „Nu voi uita niciodată asta!“ Şi aşa face!
Iertarea deplină este o alegere. Nu este un sentiment – cel puţin la început – ci este mai degrabă un act al voinţei.
Multe căsnicii ar putea fi refăcute peste noapte dacă ambele părţi ar înceta să mai ameninţe cu degetul. Învinuirea altora a fost o problemă curentă de-a lungul istoriei umanităţii, dar Dumnezeu binecuvântează pe cel care desfiinţează ameninţarea cu degetul (vezi Isaia 58:9). 

Dragostea este o alegere. Iertarea deplină este o alegere. Nu este un sentiment – cel puţin la început – ci este mai degrabă un act al voinţei. Este alegerea de a rupe înscrisul cu greşeli pe care l-am ţinut. Vedem clar şi recunoaştem răul care ni s-a făcut, dar ştergem aceasta – sau distrugem înregistrarea – înainte ca ea să-şi facă cuib în inima noastră. În felul acesta resentimentul nu are nici o şansă să crească. Când ne facem un stil de viaţă din iertarea deplină, învăţăm să ştergem răul mai degrabă decât să-l înregistrăm în computerul nostru mintal. Când facem aceasta tot timpul – ca un stil de viaţă – nu numai că evităm amărăciunea, dar în cele din urmă experimentăm iertarea deplină ca un sentiment – şi acesta este un sentiment bun. 

~ R. T. Kendall~

Blandul pastor

Zi de zi

Zi de zi, clipita de clipita, eu primesc sfinte puteri de sus,

Sa inving mereu orice ispita, fiind condus de-al meu iubit Isus.

/: El ce-ntrece orice bunatate imi da zilnic tot ce-are mai bun

Sunt convins ca Domnul stie toate;

Lui ma-nchin si ma supun. :/

Zi de zi, El insusi ma-nsoteste, pasi-mi poarta in chip minunat

Si astfel orice rau ce asupra-mi vine, spre-al meu bine va fi preschimbat.

/: El, ce este Atotputernic ma pazeste cu sfant bratul Sau,

Ma-ncred in Cuvantul Sau cel vesnic, 

Si-L urmez voios mereu. :/

Ma ajuta-n orice incercare, sa ma-ncred ferm in Cuvantul Tau

Ca sa nu pierd dulcea mangaiere, ce-o primesc mereu la sanul Tau.

/: Ma ajuta, ca orice durere s-o primesc ca si din mana Ta;

Ceas de ceas, purtat de-a Ta putere, pan' ajung in tara mea. :/

CE ESTE IERTAREA DEPLINĂ? (I)

Să fii conştient de ceea ce a făcut cineva şi totuşi să-l ierţi

Iertarea deplină nu înseamnă să uiţi ce a făcut cel vinovat; nu înseamnă să acoperi, să scuzi sau să refuzi să recunoşti ce s-a întâmplat. Aceasta ar însemna să trăieşti în negare. Unii oameni aleg să trăiască în negare ca un mijloc de a trata durerea; aceasta se întâmplă adesea atunci când îţi moare cineva drag. Dar mai devreme sau mai târziu persoana îndurerată trebuie să se împace cu realitatea. Aşa cum am spus şi mai înainte, înăbuşirea nu este niciodată un lucru bun.
Nu este o victorie spirituală să credem că noi îi iertăm pe oameni când de fapt noi doar evităm să înfruntăm comportarea lor rea. Aceasta este, dacă se poate spune aşa, ocolirea iertării adevărate. Este ca şi cum ne-am zice: „Vreau să-i iert, dar nu cred că pot dacă într-adevăr au făcut ceea ce se pare că au făcut“. Astfel noi amânăm recunoaşterea adevăratei ofense, ca să ne ferim de experienţa durerii, şi lăsăm lucrurile să meargă mai departe ca şi cum nimic nu s-a întâmplat.
Iertarea deplină se realizează numai când recunoaştem ceea ce s-a făcut fără nici o negare sau acoperire. Iertarea deplină este dureroasă. Doare când ne luăm adio de la răzbunare. Doare să te gândeşti că persoana aceea va scăpa şi nimeni nu va afla vreodată ce a făcut. Dar când ştim bine ce a făcut şi acceptăm în inima noastră ca el să fie binecuvântat, fără nici o consecinţă a răului pe care l-a făcut, trecem într-un tărâm supranatural. Începem să fim un pic mai mult asemenea Domnului Isus, să ne schimbăm în chipul lui Hristos.

~ R. T. Kendall~

Inalta rugaciuni

Atunci cand cuvintele oamenilor provoaca in tine rani ce dor...atunci cand pietre sunt aruncate inspre tine fara mila...atunci cand nu e nimeni sa-ti ofere ajutor...atunci cand cei mai buni prieteni te ranesc adanc in inima...atunci cand nu mai vezi soarele de dupa nori...atunci pune-te pe genunchi si vei fi aproape de cer...pune-te pe genunchi si vei simti cum bate pentru tine, inima de Tata a lui Dumnezeu!

Daca Domnul iti inchide o usa...El iti va deschide alta!

Domnul vrea sa ne mantuiasca