sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Ganduri


Omul caută o relaţie autentică cu Dumnezeu dar, pentru că voinţa Sa, atitudinea şi gândurile sale ne sunt necunoscute, noi tremurăm la fiecare pas ca nu cumva să le nesocotim. Această frică dispare doar atunci când trecem de la relaţia cu Dumnezeu la posesia Sa.

Te întrebi ce poate să îţi dea Iisus. De ce trebuie ca cineva să îţi fie folositor ca să-i dai dragostea ta? De ce această căutare constantă după ceea ce este important? Unii oameni l-au urmat pe Iisus când şi-a proorocit propria moarte pe cruce. Maria Magdalena L-a iubit şi I-a spălat picioarele cu lacrimile ei, neavând nici o idee că ar putea obţine de la El iertarea păcatelor şi un loc în rai. Ea L-a iubit doar de dragul iubirii. Fă şi tu la fel!

Avem preţiosul dar de a fi iubiţi fără vreun merit al nostru, aşa cum copilaşii sunt iubiţi de părinţii lor. Nu are importanţă cât de mult suntem în stare să îndeplinim în viaţa creştină. Dumnezeu se uită numai la voinţă.
Nu rişti nimic dacă iubeşti fără ca tu să fii iubit. În felul acesta ne-a iubit pe noi Cristos. 


~Richard Wurmbrand~

2 comentarii:

Geanina Codita spunea...

Nu m-am întrebat niciodată ce îmi oferă Isus, simt că este permament lângă mie şi îmi este suficient.

Pupici geaninoşi peste normă!

marius spunea...

Omul se naste si moare.Intotdeauna ,noi stim cind ne nastem dar nu stim cind firul vieti se rupe.Omul cit traieste ,alearga pe calea pe care ii place.Unii se bizuie pe cele pamintesti ,altii pe cele ceresti.In relatia cu DOMNUL,omul are doua variante:credinta sau indoiala.Daca ai credinta ,atunci esti pe calea placuta lui.
Singura intrebare care este pusa de omul crestin, este cum va fi dupa ce ne-am incheiat socotelile pe pamint: RAI sau IAD.